dc.identifier.citation |
MILICI, I., GHICAVÎI, V., BOCANCEA, A., BOTNARU, V. Tratamentul ureterolitiazei ureterului inferior. In: Arta Medica. 2006, ed. spec., rezumatele congresului 4 de Urologie, Dializă și Transplant Renal, pp. 54-55. ISSN 1810-1852. |
en_US |
dc.description.abstract |
Summary
Even though the extraction of the ureteral stone with the loops is
an old method, it still remains topical nowadays. In our hospital
exept ESWL, we practiced the extraction using the Dormia loops
Basket tip too. In our opinion this is the most efficient method. It
was extracted in 61 patients from 339 with the inferior ureteral
stone and most of them were gone in the first day after the surgery took place.
Introducere. Este bine cunoscut faptul că
ureterolitotomiile în regiunea treimei inferioare şi intramurale
a ureterului sunt anevoioase. Aceasta este porţiunea oblică a
ureterului, cu lungimea aproximativă de 5 cm, cuprinsă între
orificiul şi unghiul ureteral. Telelitotriţia, litotriţia prin
ureteroscopii şi litoextracţia cu ansă au produs o adevărată
revoluţie în tratamentul chirugical clasic al calculilor ureterali.
în diverse situaţii clinice am fost nevoiţi să practicăm extracţia
calculilor ureterului inferior cu ansa Dormia.
Materiale şi metode. S-au analizat fişele de observaţie a
339 pacienţi, cu vârsta medie cuprinsă între 18-77 ani, cu
calculi ai ureterului inferior, care s-au tratat în Clinica Urologie
SCR în perioada anilor 2001-2005 (187 femei şi 152 bărbaţi).
La pacienţii cu urolitiaza uretemlui distal s-a încercat a extrage
calculii cu ansa Dormia (Basket Tip), care, în opinia noastră,
este mai eficientă comparativ cu ansa Teis (Lop Tip) şi cu
ansa Tre Nail Tip. Fixarea calculului în coşul ansei şi extracţia
s-a efectuat fără ghidaj radiologic. Calculii situaţii proximal
de unghiul ureteral, mai sus cu 5-6 cm de la orificiu, nu s-au
extras, din cauza pericolului major de traumatism ureteral la
extracţie. Diametrul calculilor extraşi a fost de 0,4-0,6 cm.
Rezultate. Din 339 pacienţi cu ureterolitiază inferioară,
la 61 (18%) pacienţi s-au extras calculii cu ansa Dormia, dintre
care 37 femei (60, 6 %) şi 24 barbaţi (39,4 %). La 38 (11,2
%) pacienţi s-a efectuat ureterolitotomia clasică. În cazul cînd
calculii s-au inclavat în porţiunea intramurală, de la orificul
ureteral şi 1,5 cm proximal la 39 pacienţi (10 %) s-a efectuat
ureterotomia endoscopică. La 15 pacienţi cu colică renală
nejugulată, în porţiunea inferioară, s-a aplicat catetirizarea
ureterului blocat, de unde s-au extras calculi uraţi. La
majoritatea pacienţilor dupa extracţia calculilor s-au instalat
sonde ureterale pe 12 ore. După controlul radiologic, pe
fundalul sondei ureterale, în lipsa febrei şi a durerilor lombare,
pacienţii au fost externaţi în prima zi după extracţie. La 5
pacienţi din cauza acutizării pielonifritei pe fundalul
tratamentului antibacterial, sondele ureterale s-au menţinut
3-4 zile, până la dispariţia febrei. La 2 pacienţi cu calculi
uraţi renali şi ureterali, extraşi din treimea inferioară, s-au
instalat sonde autostatice şi s-a administrat tratament
ambulator corespunzător. La 14 pacienţi, de la 11-24 luni
după extracţia calculilor cu ansa, s-a efectuat un control tardiv
al funcţiei renale. La toţi pacienţii investigaţi tardiv funcţia
renală s-a restabilit în 92,8%, cu excepţia unui pacient (7,2%)
la care s-a depistat strictura ureterului inferior tip clepsidră,
apărută postoperator.
Concluzii:
1. Litoextracţia cu ansă rămâne o metodă eficientă care
micşorează durata spitalizării şi urgentează restabilirea
capacităţii de muncă.
2. În funcţie de mărimea şi de configuraţia calculului,
extracţia cu ansa poate provoca un traumatism ureteral cu
consecinţe corespunzătoare (acutizarea pielonefritei, strictura
ureterului).
3. Ureterotomiile endoscopice pot trauma fibrele circulare
musculare şi fibroase ale meatului ureteral care dereglează
mecanismul antireflux. |
en_US |