dc.identifier.citation |
PUNGA, V., GHEREG, A., DUMBRĂVEANU, I. Ureteroscopia retrogradă în tratamentul litiazei ureterului pelvin. In: Arta Medica. 2006, ed. spec., rezumatele congresului 4 de Urologie, Dializă și Transplant Renal, p. 57. ISSN 1810-1852. |
en_US |
dc.description.abstract |
Summary
Ureteroscopy combined with intracorporéal lithotripsy should be
regarded as an excellent first line therapy for distal ureteral calculi. In the best hands, the outcome for endoscopic management
of ureteric stone in all sites is better than ESWL and is cheaper,
although equipment, expertise and experience are all required to
achieve this superior outcome.
Introducere. În tratamentul litiazei ureterale se observă
o reducere constantă a intervenţiilor clasice în favoarea celor
endoscopice şi litotriţiei extracorporeale (ESWL). În arsenalul
terapeutic al litiazei ureterului inferior, ureteroscopia
retrogradă (URSR) constituie o metodă de tratament de
valoare cel puţin egală cu ESWL.
Obiective. Scopul studiului a fost stabilirea valorii
ureteroscopiei retrograde rigide (URSR) în tratamentul litiazei
ureterale pelvine.
Material şi metode. Este analizat un lot de 16 de pacienţi
(11 femei şi 5 bărbaţi) cu litiaza ureterului pelvin supus URSR.
În 3 cazuri (18.8%) litiaza a fost asociată cu malformaţii renoureterale. Vârsta medie a bolnavilor a fost de 43 ani, cu
limitele între 21 şi 57 ani. Majoritatea litiazelor au fost unice
(75%), cu diametrul sub 1,5 cm. În 5 cazuri (31.3%) au fost
calculi radiotransparenţi. La 12 bolnavi (75%) URSR a fost
tratament de primă intenţie, iar la 3 (18.8 %) - a urmat după
ESWL ineficient. În 7 (43.6%) dintre cazuri calculii s-au
extras întregi cu sonda Dormia, iar 9 (56.4%) au necesitat
fragmentare balistică. Accesul intraureteral s-a realizat fără
dilataţia meatului ureteral în 5 (31.3%) cazuri şi cu dilataţia
acestuia în 11 (68.7%). URSR a fost efectuată unui pacient
(6.3%) cu anurie obstructivă litiazică în faza de toleranţă
clinică. Indicaţia pentru URSR în 2 cazuri (12.5%) a fost
stenoza ureterală, la care s-a practicat dilataţie ureterală,
ablaţia litiazei secundare şi montarea sondei double J. Sonda
autostatică ureterală a fost instalată, după URSR, în 4 (25%)
cazuri, în medie pentru 4 săptămâni. În restul cazurilor (75%)
a fost montată sonda ureterală pentru 24 ore. Durata medie
de spitalizare postoperatorie a fost de 3 zile. Perioada de
urmărire a fost între 6 luni şi 3 ani.
Rezultate. Rata de succes a constituit 87.5%. Insuccesul
s-a înregistrat în 12.5% dintre cazuri, ce au fost rezolvate
prin ESWL sau ureterolitotomie. Motivele eşecului au fost
lumenul ureteral îngust, calculul nidat în mucoasă fără a fi
posibilă mobilizarea lui şi edemul ureteral de impactare
asociat. Complicaţiile intraoperatorii (leziuni ale mucoasei
ureterale - 18.8%) au fost minore. Complicaţii postoperatorii
im ediate (hematurie persistentă peste 3 zile - 6.3% ,
pielonefrită acută - 6.3%, colică renală - 18.8%) au fost
rezolvate prin: medicaţie hemostatică, spasmolitică,
analgezică, antibioterapie adecvată şi sondă ureterală
autostatică. Complicaţii la distanţă (strictri ureterale
sechelare, reflux vezico-ureteral) nu s-au înregistrat.
Concluzii. URSR este o alternativă terapeutică minim
invazivă şi eficace în tratamentul litiazei ureterale pelvine.
Se poate afirma că URSR pentru calculii radiotransparenţi
reprezintă metoda de elecţie. URSR ca prim gest îşi găseşte
locul în tratamentul anuriei obstructive litiazice în faza de
toleranţă clinică. Abordul endoscopic permite rezolvarea
concomitentă a afecţiunilor aparatului urinar superior
(stenoza ureterală), cauze ale litiazei. URSR este eficientă
atunci când ESWL este contraindicat, ineficient sau nu este
disponibil. |
en_US |