Abstract:
Summary
The refluxing megaureter is often combinated with congenital
stenosis of the posterior urethra. Diagnosis and early correction
of the congenital stenosis of posterior urethra is a binding condition for a suitable treatment of this joint anomaly. After removing
of the infravesical obstruction child’s organism keeps the ability
of ureter’s and renal cavity’s contraction.
Introducere. Megaureterul refluxant (MU) prezintă o
problemă serioasă a urologiei pediatrice şi necesită o aplicare
diferenţiată a metodelor de diagnostic şi de tratament, în funcţie
de cauza MU care deseori este combinată cu alte anomalii ale
tractului urinar.
Obiective. Optimizarea rezultatelor tratamentului MU
refluxant la băieţi în combinaţie cu stenoza uretrei posterioare
prin ameliorarea procedeelor de diagnostic şi de tratament.
Materiale şi metode. Studiul este bazat pe analiza datelor
examinărilor şi tratamentului aplicat la 43 băieţi cu MU refluxant,
care paralel cu semnele de proces recidivant-inflamator al
tractului urinar prezentau şi acuze dizurice: micţii frecvente,
strangulate cu chemări imperative, incontinenţă parţială a urinei
diurne, enurezis. Copiii au fost supuşi examinării clinicoparaclinice, cu examinare USG, cistomanometriei,
cistouretroscopiei, urografiei i/v, cistouretrografiei (CUG)
micţionale, scintigrafiei şi calibrării uretrei cu bujii olivare.
Rezultate. Din tot lotul de pacienţi, MU bilateral a fost
depistat în 25 de cazuri şi unilateral în 18 cazuri. Metoda
„screening” este USG, care ne permite depistarea dilatării
ureterelor şi a cavităţilor intrarenale, prezenţa urinei reziduale
în v/urinară. La băieţei au predominat semnele generale:
nelinişte, hipertermie „acauzală”, leucociturie, semne ale
dereglării sistemului digestiv: vome, diaree, anorexie. La băieţii
mai mari de 3 ani pe prim-plan erau acuzele dizurice. Stenoza
congenitală a uretrei posterioare (SCUP) a fost depistată la CUG
în 34 cazuri, la 9 pacienţi SCUP a fost depistată prin calibrarea
uretrei cu bujii olivare (la CUG tabloul stenozei uretrei
posterioare nu s-a înregistrat din cauza îndreptării torentului
maxim în uretere). Pacienţii au fost supuşi corecţiei chirurgicale
prin 2 modalităţi: 1) efectuarea uretrotomiei ca primă etapă,
pauză aprox.6 luni, cu tratamentul conservativ al disfuncţiei
vezicale; plastia antereflux proc.Lich-Gregoir şi Mebel în
modificare proprie (a 2-a etapă); 2) uretrotomia a fost efectuată
simultan cu plastia antereflux (cu aplicarea cateterului
transuretral permanent). Analiza rezultatelor tratamentului
chirurgical ne-a demonstrat că în cazurile de MU refluxant,
efectuarea uretrotomiei transuretrale într-un bloc cu plastia a/
reflux dă aceleaşi rezultate ca şi corecţia în 2 etape. În timpul
studiului au fost înregistrate 7 cazuri de recidive ale RVR, 4
dintre care din cauza diagnosticării tardive a SCUP (după
aplicarea plastiei a/reflux). În timpul supravegherii dinamice a
fost observată capacitatea organismului copilului de a contracta
ureterele şi cavităţile intrarenale, care niciodată nu revin la
dimensiuni normale.
Concluzii:
1. Băieţii cu MU bilateral necesită efectuarea obligatorie a
calibrării uretrei cu bujii olivare.
2. SCUP şi MU la băieţi necesită diagnosticare cât mai
precoce.
3. SCUP în îmbinare cu RVR refluxant poate să nu fie
întegistrată la CUG, din cauza torentului maxim îndreptat în
uretere şi poate constitui cauza insuccesului plastiilor a/reflux.
4. În MU refluxant poate fi aplicată benefic uretrotomia
transuretrală într-un bloc cu plastia a/reflux.
5. După înlăturarea obstrucţiei infravezicale şi plastia a/
reflux, organismul copilului îşi păstrează capacitatea de
contracţie a ureterelor şi a cavităţilor intrarenale.