dc.description.abstract |
Introducere. Organizația Mondială a Sănătății
(OMS) definește calitatea vieții drept percepția
unui individ asupra poziției sale în viață, în contextul
culturii și sistemelor de valori în care trăiește și
în relație cu obiectivele, așteptările, standardele
și preocupările sale. Punctele din SF-36 derivă din
chestionarul original MOS (Rand’s Medical Outcome
Study) ce cuprinde 245 de puncte. Chestionarul
SF-36 utilizează opt scale: funcţionalitatea fizică, rolul
funcţionalităţii fizice, durerea corporală, sănătatea
generală, vitalitatea, funcţionalitatea socială, rolul
funcţionalităţii emoţionale şi sănătatea mentală.
Un deziderat important în lucrarea dată a fost de
a stabili, folosind acest chestionar, aspectele legate
de calitatea vieţii atât la pacientii cu retinopatie
diabetică, cât şi în patologia neurologică asociată,
precum neuropatiile periferice, urmărind capacitatea
de muncă şi efort, modificările sociale şi psihoemoţionale.
Scop. Studiul calităţii vieții pacienților cu diabet
zaharat (DZ) în funcție de prezența sau absența
retinopatiei diabetice (RD).
Materiale şi metode. Au fost studiate două
loturi a câte 108 pacienți diabetici: unul a inclus
pacienți cu RD, dintre care 86% au asociat
complicații macrovasculare, iar al doilea – bolnavi
fără RD, dintre care 83% au asociat complicații macrovasculare.
Pacienții au fost examinaţi în Secția
Oftalmologie a Institutului de Medicină Urgentă
din mun. Chișinău în perioada anilor 2016-2020.
Rezultate. Analiza rezultatelor chestionarului
SF-36, conform răspunsurilor pacienților cu
RD, a determinat că nivelul de sănătate este evaluat
ca excelent cu 1,9% (vs. 3,7% dintre pacienții
fără RD), foarte bun - 15,7% (vs. 20,4% în al doilea
grup), bun - 22,2% (35,2% dintre pacienții fără
RD), mediocru – 46,3% (35,2% dintre pacienții
fără RD) și rău - 13,9% (5,5% dintre pacienții fără
RD). Comparativ cu anul precedent, respondenții
și-au evaluat nivelul de sănătate astfel: mult mai
bine decât anul precedent - 5,55% (vs. 7,4% dintre
pacienții fără DR), puțin mai bine - 22,2% (vs. 23,1% dintre pacienții fără RD), aproximativ la fel -
40,7% (vs. 48,1% dintre pacienții fără RD), ușor mai
rău - 25,9% (față de 18,5% dintre pacienții fără DR),
mult mai rău - 7,4% (față de 2,7% dintre pacienții
fără RD). De asemenea, 37,9% dintre pacienți (față
de 39,8% dintre pacienții fără RD) au declarat că
activități obositoare precum alergarea, ridicarea
de obiecte grele, participarea la activități sportive
sunt imposibil de efectuat. S-a constatat că valoarea
medie a activității fizice la pacienții cu RD, reprezentată
de posibilitatea de autoservire, distanță
de mers pe jos de 500 de metri, a fost de 71,8 (vs.
73,7 la pacienții fără RD). La grupul de pacienţi
cu DZ si RD posibilitatea autodeservirii şi mersul
la distanţă de 500 metri a determinat o corelaţie
directă cu reducerea activităţii emoționale prin
scala funcţionalităţii emoţionale (r=0,35; p<0,05).
La fel, la acești pacienți s-a înregistrat şi o corelaţie
indirectă dintre reducerea activităţii emoționale
prin scala funcționalității emoţionale și oboseală
conform scalei vitalităţii (r=-0,31; p<0,05). Acelaşi
fenomen s-a înregistrat şi pentru grupul de pacienţi
cu DZ, dar fără RD (r=0,75; p<0.05, şi respectiv
r=0,35, p<0.05). Reducerea activităţii şi neatenţia
la pacienţii din grupul de studiu a înregistrat valori
medii de 72,4 vs. 76,7 la pacienţii fără RD. Valoarea
medie a nervozității și depresiei la pacienții cu RD
a fost de 67,2 față de 70,9 la pacienții cu diabet
zaharat fără RD. Analiza de corelație simplă conform
metodei „Pearson” a arătat că înrăutățirea
stării de sănătate la pacienții cu diabet a determinat
o corelație directă cu nervozitatea și depresia
(r=0,32; p<0,05).
Concluzie. Scorul mediu de sănătate al
pacienților cu RD a fost de 64,6%, în timp ce în lotul
fără RD - 68,7%. Diabetul zaharat și complicațiile
neurooftalmologice ale acestuia au o influență importantă
asupra stării psihoemoționale și fizice a
pacientului, având un impact semnificativ asupra
tulburărilor fizice și motorii. |
en_US |