Studiul calităţii vieţii folosind „SF-36 health survey test” la pacienţii cu retinopatie diabetică

Abstract

Summary. The SF-36 questionnaire uses eight scales: physical functionality, the role of physical functionality, body pain, general health, vitality, social functionality, the role of emotional functionality, and mental health. The main purpose of study was the quality of life of patients with diabetes mellitus (DM) according to the presence or absence of diabetic retinopathy (DR). The average health score of patients with RD was 64.6%, while in the group without RD-68.7%. Diabetes mellitus and its neuroophthalmic complications have an important influence on the patient’s psycho-emotional and physical condition, bringing a significant impact on physical and motor disorders.

Introducere. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește calitatea vieții drept percepția unui individ asupra poziției sale în viață, în contextul culturii și sistemelor de valori în care trăiește și în relație cu obiectivele, așteptările, standardele și preocupările sale. Punctele din SF-36 derivă din chestionarul original MOS (Rand’s Medical Outcome Study) ce cuprinde 245 de puncte. Chestionarul SF-36 utilizează opt scale: funcţionalitatea fizică, rolul funcţionalităţii fizice, durerea corporală, sănătatea generală, vitalitatea, funcţionalitatea socială, rolul funcţionalităţii emoţionale şi sănătatea mentală. Un deziderat important în lucrarea dată a fost de a stabili, folosind acest chestionar, aspectele legate de calitatea vieţii atât la pacientii cu retinopatie diabetică, cât şi în patologia neurologică asociată, precum neuropatiile periferice, urmărind capacitatea de muncă şi efort, modificările sociale şi psihoemoţionale. Scop. Studiul calităţii vieții pacienților cu diabet zaharat (DZ) în funcție de prezența sau absența retinopatiei diabetice (RD). Materiale şi metode. Au fost studiate două loturi a câte 108 pacienți diabetici: unul a inclus pacienți cu RD, dintre care 86% au asociat complicații macrovasculare, iar al doilea – bolnavi fără RD, dintre care 83% au asociat complicații macrovasculare. Pacienții au fost examinaţi în Secția Oftalmologie a Institutului de Medicină Urgentă din mun. Chișinău în perioada anilor 2016-2020. Rezultate. Analiza rezultatelor chestionarului SF-36, conform răspunsurilor pacienților cu RD, a determinat că nivelul de sănătate este evaluat ca excelent cu 1,9% (vs. 3,7% dintre pacienții fără RD), foarte bun - 15,7% (vs. 20,4% în al doilea grup), bun - 22,2% (35,2% dintre pacienții fără RD), mediocru – 46,3% (35,2% dintre pacienții fără RD) și rău - 13,9% (5,5% dintre pacienții fără RD). Comparativ cu anul precedent, respondenții și-au evaluat nivelul de sănătate astfel: mult mai bine decât anul precedent - 5,55% (vs. 7,4% dintre pacienții fără DR), puțin mai bine - 22,2% (vs. 23,1% dintre pacienții fără RD), aproximativ la fel - 40,7% (vs. 48,1% dintre pacienții fără RD), ușor mai rău - 25,9% (față de 18,5% dintre pacienții fără DR), mult mai rău - 7,4% (față de 2,7% dintre pacienții fără RD). De asemenea, 37,9% dintre pacienți (față de 39,8% dintre pacienții fără RD) au declarat că activități obositoare precum alergarea, ridicarea de obiecte grele, participarea la activități sportive sunt imposibil de efectuat. S-a constatat că valoarea medie a activității fizice la pacienții cu RD, reprezentată de posibilitatea de autoservire, distanță de mers pe jos de 500 de metri, a fost de 71,8 (vs. 73,7 la pacienții fără RD). La grupul de pacienţi cu DZ si RD posibilitatea autodeservirii şi mersul la distanţă de 500 metri a determinat o corelaţie directă cu reducerea activităţii emoționale prin scala funcţionalităţii emoţionale (r=0,35; p<0,05). La fel, la acești pacienți s-a înregistrat şi o corelaţie indirectă dintre reducerea activităţii emoționale prin scala funcționalității emoţionale și oboseală conform scalei vitalităţii (r=-0,31; p<0,05). Acelaşi fenomen s-a înregistrat şi pentru grupul de pacienţi cu DZ, dar fără RD (r=0,75; p<0.05, şi respectiv r=0,35, p<0.05). Reducerea activităţii şi neatenţia la pacienţii din grupul de studiu a înregistrat valori medii de 72,4 vs. 76,7 la pacienţii fără RD. Valoarea medie a nervozității și depresiei la pacienții cu RD a fost de 67,2 față de 70,9 la pacienții cu diabet zaharat fără RD. Analiza de corelație simplă conform metodei „Pearson” a arătat că înrăutățirea stării de sănătate la pacienții cu diabet a determinat o corelație directă cu nervozitatea și depresia (r=0,32; p<0,05). Concluzie. Scorul mediu de sănătate al pacienților cu RD a fost de 64,6%, în timp ce în lotul fără RD - 68,7%. Diabetul zaharat și complicațiile neurooftalmologice ale acestuia au o influență importantă asupra stării psihoemoționale și fizice a pacientului, având un impact semnificativ asupra tulburărilor fizice și motorii.