Tabloul clinic şi diagnosticul diferenţial al durerilor orofaciale

Abstract

Rezumat. Conform literaturii de specialitate cele mai des întâlnite dureri orofaciale care nu își au originea în structurile sistemului stomatognat, dar care sunt întâlnite în cabinetele medicilor stomatologi sunt durerea de tip tensional, nevralgia trigeminală și migrena. Prin urmare, sarcina noastră principală este să facem diferenţierea între durerile faciale de origine stomatologică, care sunt în competenţa noastră de a le menaja și celelalte patologii dureroase orofaciale, care necesită solidarizarea mai multor specialiști. Durerea facială de origine stomatologică, fie ea musculară sau articulară, are calităţile unei dureri somatice profunde, apare întotdeauna în urma unui eveniment recent (traumă, fractură dentară, tratament stomatologic, schimbări ocluzale), este însoţită de perturbarea funcţiilor (masticaţie, fonaţie) și adesea cauzează limitarea mișcărilor mandibulare. Prezenţa structurilor musculare, articulare, vasculare și neurologice într-un teritoriu anatomic restrâns îngreunează adesea stabilirea corectă a diagnosticului din care motiv abordarea interdisciplinară este inevitabilă și recomandată.

Summary. According to the literature, the most common orofacial pains whose origin are not in the structures of the stomatognathic system, but which are encountered in the offices of dentists are tension pain, trigeminal neuralgia and migraine. Therefore, our main task is to differentiate between facial pain of dental origin, which are in our competence to manage them and other painful orofacial pathologies, which require the cooperation of several specialists. Facial pain, whether muscular or joint origin, has the qualities of a deep somatic pain, always occurs after a recent event (trauma, dental fracture, dental treatment, occlusal changes), is accompanied by disruption of functions (mastication, phonation) and it often causes limited mandibular movements. The presence of muscular, articular, vascular and neurological structures in a restricted anatomical territory often makes difficult to establish the correct diagnosis, that’s why the interdisciplinary approach is inevitable and recommended.