Profilul impactului medico-social la copii cu anomalii dento-maxilare asupra caliţăţii vieţii: studiu prospectiv, descriptiv

Abstract

Rezumat Introducere. Evaluarea impactului sănatăţii orale la pacienţii cu anomalii dento-maxilare și anume evaluarea factorilor psihologici care sunt în scopul aprecierii unor măsuri comprehensive a disfuncţiei, discomfortului și incapacităţii auto-raportate atribuite afecţiunilor orale. Studiul respectiv a implicat identificarea unui model conceptual care a definit dimensiuni relevante ale impactului obţinând apoi o serie vastă de întrebări și ponderi numerice asociate, care au putut fi combinate pentru a crea scoruri sub-scalare ce reflectă frecvenţa și severitatea fiecărui impact. Pentru evaluarea mai explicită a determinării impactului psihologic ne-am trasat anumite obiective care reprezintă descrierea factorilor psihologici studiaţi. Scopul studiului a constat în evaluarea nivelului de disfuncţie, disconfort și incapacitate ce pare a corespunde cu stările clinice, descrierea unor aspecte medico-sociale și determinarea impactului psihologic la pacienţii cu anomalii dento-maxilare asupra calităţii vieţii copiilor. Material și metode. În studiul intentat au fost incluși un eșantion convenţional alcătuit din 151 pacienţi ortodontici, în scopul identificării afirmaţiilor despre impactul psihologic, care au completat chestionarul. Structura chestionarului constă din 49 de întrebari. Pentru a evidenţia impacturile adverse ale afecţiunilor orale a fost îndeplinit studiul transversal, care a permis descrierea unor aspecte medico-sociale și determinarea impactului psihologic la copii cu anomalii dento-maxilare asupra sănătăţii orale și calităţii vieţii copiilor. Rezultate. Conform criteriilor de includere în cercetare și obţinerea acordului de participare în studiu, copiii incluși au avut vârsta medie de 16,8±1,1 ani (limita inferioară — 14 ani și limita superioară — 18 ani). Întrebările care au fost folosite în chestionar, au demonstrat nivelele de disfuncţie, disconfort și incapacitate ce corespunde cu stările clinice și accesul la îngrijirea stomatologică. Rezultatele au demonstrat anumite diferenţe subtile la dimensiunile conceptuale ale impactului ca limitare funcţională și incapacitate fizică. Impactul psihologic asupra respondenţilor s-a manifestat cu diverse rate, ca exemplu în problemele dentare (rn =0,689), urmat de simţul de inconfortabiltate (rn =0,667) și simţul de tensionare (rn =0,625). În evaluarea incapacităţilor psihologice s-a manifestat cu cel mai mare impact -supărăciunea (afectivitatea) (rn =0,613), pe locul II — stânjenirea (rn =0,603) și pe locul III -simţul de deprimare (rn =0,674).La fel și afecţiunile cavităţii bucale au un impact asupra incapacităţii sociale. Aici pe locul I s-a plasat iritarea în discuţie cu alte persoane (rn =0,510), pe locul II — dificultăţi în îndeplinirea activităţilor zilnice (rn =0,479) și pe locul III — toleranţa scăzută faţă de familie (rn =0,453). Concluzie. În baza analizei datelor obţinute în studiul respectiv, putem aprecia gradul impactului medico-social al anomaliilor dento-maxilare asupra calităţii vieţii la copii, în funcţie de care, putem determina anumite obiective de ameliorare a calităţii vieţii.

Summary Introduction. Assessment of the impact of oral health in patients with dentomaxillary abnormalities, namely the assessment of psychological factors (affectivity, personality, mood, feelings), which are aimed at comprehensively measuring the level of dysfunction, discomfort and self–reported disability, attributable to oral conditions. The study involved identifying a conceptual model that defines relevant dimensions of the impact, followed by obtaining a broad range of questions and associated numerical assessments that were combined to create sub–scalar scores that reflect the frequency and severity of each impact. For a more explicit evaluation of the psychological impact assessment, we have set out some goals that describe the studied psychological factors. The purpose of the study was to assess the level of dysfunction, discomfort and disability that seems to correspond to the clinical conditions, to describe some medical–social aspects and to determine the psychological impact in patients with dento–maxillary abnormalities in regards to the quality of life. Material and methods. In the study, a conventional sample of 151 orthodontic patients was included in order to record the statements regarding the psychological impact, based on a questionnaire. The questionnaire consisted of 49 questions. To highlight the adverse impacts of oral diseases, a transversal study was conducted which allowed the description of medical and social aspects and the determination of the psychological impact in children with dento– maxillary abnormalities on their oral health and quality of life. Results. According to the inclusion criteria in the research and after obtaining the participation consent, the enrolled children were on average of 16.8 ± 1.12 years of age (lower limit — 14 years and upper limit — 18 years). The cross–sectional research that was used via the questionnaire showed the levels of dysfunction, discomfort and disability that correspond to clinical conditions and the access to dental care. At this descriptive level, the results demonstrated some subtle differences to the conceptual dimensions of the impact, in regard to functional limitation and physical disability. The psychological impact on respondents was manifested at varying rates, as an example — in dental problems (rn = 0.689), followed by sense of discomfort (rn = 0.667) and feeling tense (rn = 0.625). In the assessment of psychological disabilities, the greatest impact was manifested by — affection (affectivity) (rn = 0,613), second place — embarrassment (rn = 0,603) and third place — depression (rn = 0,674). At the same time, oral cavity status has an impact on social disability. On the first place, there was the feeling of irritation towards other people (rn = 0.510), second place — difficulties in performing daily activities (rn = 0.479) and third place — low tolerance level towards family (rn = 0.453). Conclusions. Based on the analysis of the data obtained in this study, we can assess the degree of medical–social impact of dento–maxillary abnormalities on the quality of life in children, on which we can determine certain goals for the improvement of their life quality.