Rezumat.
Reabilitarea implanto-protetică a pacienţilor edentaţi cu diverse forme de atrofie osoasă
reprezintă o provocare actuală în implantologia orală. Scopul studiului constă în evaluarea
volumului osos obţinut în urma procedurilor
de grefare prin intermediul blocurilor corticale după tehnica Khoury. Material şi metode:
Studiul a fost axat pe 10 pacienţi, cu atrofii ale
crestelor alveolare ce necesitau proceduri de
creare a ofertei osoase pentru reabilitarea implanto-protetică. Cele din urmă au fost efectuate prin tehnica Khoury, cu utilizarea blocurilor laminate instalate la distanţă de zona
recipientă, cu umplerea spaţiului creat cu os
autogen (50% din cazuri) precum şi în combinaţie cu xenogrefă (50% din cazuri). În urma
analizei datelor calculate pe CBCT, a fost determinată prezenţa unei creste osoase cu o
grosime de 4,54±0,28mm (la 1mm apical de
vârful crestei) şi 6,5±0,4mm (la profunzimea
de 4mm). La 8 din 10 pacienţi, implanturile
au fost inserate în aceiaşi şedinţă, datorită posibilităţii fixării acestora în porţiunea apicală.
Rezultate: În urma intervenţiei chirurgicale,
a fost apreciată grosimea obţinută a crestei
la aceleaşi niveluri determinate preoperator,
care a constituit în mediu 9,5±0,26mm (la
1mm subcrestal) şi 10,85±0,29mm (la 4mm
profunzime). La finele perioadei de vindecare, la aceleaşi niveluri lăţimea crestei a scăzut
cu 0,51±0,14mm şi 0,63±0,17mm (p>0.05), şi
a constituit 8,99±0,28mm şi 10,22±0,26mm.
Concluzii: În urma datelor analizate, crearea
ofertei osoase prin intermediului blocurilor
autogene (tehnica Khoury) permite obţinerea
unor rezultate previzibile şi a unui pat osos
adecvat pentru inserarea implanturilor dentare. În cazul în care creasta alveolară a fost
atrofiată (subţire) doar în porţiunea coronară
(în 8 cazuri din 10), iar porţiunea apicală a
fost suficient de groasă, inserarea implanturilor dentare simultan cu procedura de grefare
nu a afectat integrarea grefei.
Summary.
Implant–prosthetic rehabilitation of edentulous patients with various forms of bone
atrophy is a current challenge in oral implantology. The aim of the study is to evaluate the
bone volume obtained after grafting procedures using cortical blocks according to the
Khoury technique. Material and methods:
The study was focused on 10 patients with
atrophies of the alveolar ridges that required
procedures to create the bone supply for implant–prosthetic rehabilitation. The latter
were performed using the Khoury technique,
using laminated blocks installed at a distance
from the recipient area, filling the space created with autogenous bone (50% of cases) and
in combination with xenograft (50% of cases).
Following the analysis of the data calculated
on CBCT, the presence of a bone ridge with
a thickness of 4.54±0.28mm (at 1mm apical
from the top of the ridge) and 6.5±0.4mm
(at a depth of 4mm) was determined. In 8
out of 10 patients, the implants were inserted
in the same session, due to the possibility of
fixing them in the apical part. Results: Following the surgery, the obtained thickness of
the ridge was assessed at the same levels determined preoperatively, which constituted on
average 9.5±0.26mm (at 1mm subcrestal) and
10.85±0.29mm (at 4mm depth) . At the end
of the healing period, at the same levels the
width of the ridge decreased by 0.51±0.14mm
and 0.63±0.17mm (p> 0.05), and was obtained 8.99±0.28mm and 10.22± 0.26mm.
Conclusions: Following the analyzed data, the
creation of bone supply through autogenous
blocks (Khoury technique) allows to obtain
predictable results and a suitable bone bed for
the insertion of dental implants. If the alveolar
ridge is atrophied (thin) only in the coronary
portion (in 8 cases out of 10), and the apical
portion is thick enough, the insertion of dental implants simultaneously with the grafting
procedure does not affect the graft integration.