Rezumat
Introducere. Controlul dinamic şi static
al mecanoreceptorilor la pacienţii dentaţi diferă mult de cel al pacienţilor cu proteze cu
suport implantar. Electromiografia de suprafaţă poate servi ca element de control al tratamentului stomatologic pe parcursul şi după
finalizarea acestuia.
Scop. Evaluarea indicilor electromiografiei de suprafaţă la etapele de ajustare şi fixare
a restaurărilor totale fixe cu suport implantar.
Material si metode. În cadrul studiului
au fost incluşi 13 pacienţi cu vârsta cuprinsă
între 38 şi 68 ani (55.76 ±2.62 ani) cu edentaţii totale. În cadrul investigaţiilor au fost
determinaţi 10 parametri ai electromiografiei: TAL, TAM, MMR, MML, PocTA, PocTL,
BAR, IMPACT, ASYM, TORS comparând cu
metoda convenţională de ajustare ocluzală la
etapa de aplicare a protezelor.
Rezultate. La 7 pacienţi contactele ocluzale ajustate convenţional erau în concordanţă
cu parametrii electromiografici funcţionând
simetric. În 5 cazuri au fost depistate valori
crescute, mai mari de 50µV ale muşchilor
temporali şi maseteri (2 temporal stâng, 3 cazuri temporal drept, 3 cazuri maseter stâng şi
2 cazuri maseter drept). În 3 cazuri au prezentat uşoare asimetrii, clinic acceptabile. În 3 cazuri din 13 nu s-a putut obţine o echilibrare a
funcţiei musculare la electromiografie în pofida unor contacte ocluzale echilibrate clinic.
Concluzii. Există multipli factori care pot
influenţa rezultatul electromiografiei de suprafaţă cu obţinerea diferitor valori la acelaşi
pacient. Deci această metodă nu trebuie să
înlocuiască ci mai degrabă să completeze cu
date suplimentare metoda convenţională de
ajustare ocluzală.
Summary
Introduction. The static and dynamic
controls of mechanoreceptors in dentate patients strongly differ from the ones with full
implant restorations. The surface electromyography can serve as a control element during
the or after the dental treatment.
Aim. Evaluation of surface electromyography indexes during the adjustment and delivery of fixed full implant supported restorations.
Material and methods. The study included 13 completely edentulous patients aged between 38 and 68 years old (55.76 ±2.62 years).
Ten parameters were assessed during the
electromyography: TAL, TAM, MMR, MML,
PocTA, PocTL, BAR, IMPACT, ASYM, TORS
comparing with the conventional method of
occlusal adjustment during prostheses fixation.
Results. In seven patients the clinical
occlusal adjustments coincided with the parameters provided by the software presenting
symmetrical muscular function. High values
above 50µV, were recorded in 5 muscles (left
temporalis 2 cases, right temporalis 3 cases,
left masseter 3 cases, right masseter 2 cases).
Three cases presented clinically acceptable
symmetry of muscle function. In 3 cases out
of 13 was not possible to equilibrate the muscular function despite the clinically adjusted
prostheses.
Conclusions. There are multiple factors
that can influence the results of surface electromyography giving different values even in
same patients. Thus, this method must not replace but complete the conventional occlusal
adjustment procedures providing additional
information.
