Rezumat.
Comunicarea oro-sinusală reprezintă o soluţie de continuitate între cavitatea
bucală şi sinusul maxilar. Cea mai frecventă cauză a comunicarii orosinusale
este extracţia dinţilor laterali la maxilarul superior. Metodele de
închidere a comunicării oro-sinusale sunt multiple. În studiul actual au fost
comparate metodele tradiţionale prin crearea lambourilor mucoperiostale
cu o metoda miniinvazivă prin utilizarea materialului sintetic „Kolapol KP
3LM“. În studiul au fost incluşi 34 pacienţi. Pentru analiza comparativă a
metodelor în grupurile studiate am analizat 5 criterii: prezenţa edemului
ţesuturilor moi, modificarea laţimii gingiei cheratinizate, modificarea inalţimii
vestibulului oral, necesitatea operatiilor repetate, prezenţa sau lipsa recidivei
postoperatorii, inalţimea osului subantral si posibilitatea implantării
la acest nivel dupa perioada de vindecare. Metoda de plastie cu materialul
„Kollapol KP3 LM“ a dovedit eficienţa sa si traumatism minimal.
Summary. Oroantral communications are communications between oral cavity
and maxillary sinus. The most common cause of oroantral communications
is upper first molar extraction. There are a lot of methods of oroantral
closure. In this study we compared the method of oro-antral communication
closure using vestibular flap versus mini-invasive method using grafting
of tooth socket using „Collapol KP3“ (collagen with hydroxyapatite).
In study were included 34 patients. To compare 2 groups we used 5 criteria:
presence or absence of edema of soft tissues, modification of the width of
vestibular keratinized gingiva, modification of the length of the vestibulum
of the mouth, the necessity of the repeated operations, the recurrence of
OA C, the length of the remaining alveolar bone and possibility of implant
placement. The method of OA C closure using osteoconductive material
„Collapol KP3“ proved to be effective and minimally traumatic.