Rezumat.
Osteointegrarea este definită ca un proces prin care se obţine şi menţine
o fixare rigidă şi asimptomatică în ţesutul osos a unui material aloplastic
(implant) în timpul sarcinilor funcţionale [nr]. Osteointegrarea este baza
succesului unui proces de implantare. Acest proces este în sine destul de
complex, iar capacitatea unui implant de a fi osteointegrat depinde de o serie
de factori care pot fi decisivi în efectul pozitiv al implantării: calitatea şi cantitatea
osoasă, tipul şi suprafaţa implantului utilizat, experienţa doctorului,
inserţia implantului, construcţia protetică şi starea generală a pacientului.
Summary. Osseointegration is defined as a process by which an asymptomatic rigid
fixation of an alloplastic material is achieved and maintained in bone
during functional tasks. Osseointegration is the success of the implantation
process. This process is quite complex, and the capacity of an osseointegrated
implant depends on different factors: quality and quantity of the bone,
implant type used and its surface, doctor’s experiences, implant insertion,
prosthetic construction and the general status of the pacient.