Geographical differentiation of mortality in the Republic of Moldova

Abstract

Introduction. Life expectancy in Moldova after independence either fluctuated in the 1990s or stagnated in the early millennium, followed by moderate improvements since 2010. The objective of the study is to investigate the evolution of regional variations in life expectancy since independence in Moldova and to identify the main demographic components (causes of death and age groups) responsible for interregional mortality inequalities. Material and methods. Five-year average mortality rates by age and cause in the territorial profile were used between: 1991-1995, 2002-2006 and 2012-2016. Abridged life tables and confidence intervals were computed. According to Andreev's method, the difference in life expectancy between the two subpopulations was decomposed. Results. The gap in life expectancy between the best-performing and the worst-performing groups constitutes 6.0 years. Important progress has been made in the municipality of Chisinau and the northern districts of Briceni and Edinet concerning cardiovascular mortality. In 11 districts located mainly in the center, the decline in infant mortality due to respiratory diseases was offset by the growth in adult mortality due to external causes and neoplasms. Conclusions. Regional disparities can be reduced through preventive measures targeting the key risk factors for cardiovascular disease, liver cirrhosis and external causes of death within the backward geographical area.

Introducere.Speranța de viață în Republica Moldova, după independență a oscilat în anii 1990 și a stagnat la începutul mileniului, urmată de îmbunătățiri modeste din anul 2010. Obiectivul studiului este de a investiga evoluția variațiilor regionale ale speranței de viață după independență în Republica Moldova și de a identifica principalele componente demografice (cauze de deces și grupe de vârstă) responsabile de inegalitățile interregionale ale mortalității. Material și metode. Ratele medii de mortalitate pe 5 ani în funcție de vârstă și cauză în profil teritorial au fost utilizate pentru trei perioade: 1991-1995, 2002-2006 și 2012-2016. S-au calculat tabelele de mortalitate prescurtate și intervalele de încredere. Diferența privind speranța de viață între două subpopulații a fost descompusă conform metodei lui Andreev. Rezultate. Decalajul în ceea ce privește speranța de viață între grupurile cu cele mai bune performanțe și cele mai slabe performanțe constituie 6,0 ani. S-au înregistrat progrese importante în municipiul Chișinău și în raioanele nordice Briceni și Edineț în ceea ce privește mortalitatea cardiovasculară. În 11 raioane, situate în principal în centru, scăderea mortalității infantile din cauza bolilor respiratorii a fost compensată de creșterea mortalității adulților din cauze externe și neoplasme. Concluzii. Disparitățile regionale pot fi reduse prin măsuri de prevenție care vizează facto-rii majori de risc pentru bolile cardiovasculare, bolile digestive și cauzele externe de deces într-o zonă geografică problematică.