Rezumat
Obiective. În prezent pattern-ul epidemiologic pune în evidență faptul că principalele cauze de deces sunt bolile cronice netransmisibile, precum
boala ischemică a cordului, accidentul vascular cerebral, cancerul și ciroza hepatică, diabetul, etc. Mai multe studii au evidențiat că adițional
factorilor de risc comportamentali, la dezvoltarea și menținerea acestor categorii de maladii, un rol semnificativ revine și factorilor profesionali de
risc. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că locul de muncă este un cadru propice pentru promovarea sănătății și bunăstării, inclusiv prin
asigurarea unui mediu de lucru fizic și psihosocial sigur și sănătos. Scopul studiului este de a evalua necesitățile și activitățile de promovare a sănătății
în unitățile economice din industria alimentației.
Material și metode. Au fost analizate 4 întreprinderi din industria alimentației, lideri în panificație, producerea laptelui, băuturilor carbogazoase
și articolelor de cofetărie. S-a studiat starea de sănătate a salariaților, factorii profesionali de risc, programele de promovare a sănătății la locul de
muncă. Frecvențele absolute și raporturile procentuale au fost utilizate pentru analiza descriptivă a studiului. Testul de independență χ2
, modelul
regresiei multinominale și analiza triplă ANOVA au fost utilizate pentru analizele inferențiale (Softul IBM SPSS, Statistics 23).
Rezultate. În perioada anilor 2010-2020 s-a modificat raportul dintre rata morbidității cronice și a celei primare, cu reducerea statistic semnificativă
a ratei morbidității cronice la 1.000 de salariați față de rata morbidității primare (z=14,6; p<0,001). Cel mai mare procent de adresări, din partea
lucrătorilor, la medicii specialiștii a fost înregistrat la: terapeut (38,0%), ginecolog (14,9%), și chirurg (13,1%). Anual, 236,0±107,00 angajați expuși
factorilor profesionali de risc sunt eligibili pentru efectuarea examenelor medicale periodice obligatorii, dintre care 49,1±12,05% sunt femei.
Rata de acoperire fiind de 91,5±6,00% și 94,1±2,93% în rândul femeilor. În cadrul examenelor respective sunt diagnosticați pentru prima dată
cu boli cronice generale 0-17% (în mediu 10,2±5,13%) persoane examinate, inclusiv 0-15,8% (în mediu 9,2±4,61%) în rândul femeilor. În toate
întreprinderile sunt implementate măsuri de respectare a exigențelor de securitate și sănătate în muncă în conformitate cu prevederile actelor
normative în domeniu cât și de măsurile de combatere a fumatului prevăzute în Legea 278 din 14.12.2007 privind controlul tutunului.
Concluzii. Mediul ocupațional din industria alimentară se caracterizează prin prezența factorilor profesionali de risc cu impact asupra dezvoltării bolilor netransmisibile majore. În întreprinderi sunt implementate doar intervențiile de promovare a sănătății, impuse prin reglementări. Este
imperativ de a valorifica locul de muncă ca mediu propice pentru promovarea sănătății, prin crearea rețelei naționale a locurilor de muncă care
promovează sănătatea în termeni proximi.
Summary
Objectives. Currently, the epidemiological pattern highlights the fact that the main causes of death are non-communicable chronic diseases, such
as ischemic heart disease, stroke, cancer and liver cirrhosis, diabetes, etc. Several studies have shown that in addition to behavioral risk factors,
professional risk factors play a significant role in the development and maintenance of this category of pathology. The World Health Organization
emphasizes that the workplace is an enabling environment for promoting health and well-being, including by ensuring a safe and healthy physical
and psychosocial work environment. The purpose of the study is to assess the needs and activities of health promotion in economic units in the food
industry.
Material and methods. A total of 4 enterprises from the food industry, leaders in bakery, production of milk, carbonated beverages and
confectionery, were analyzed. The state of health of the employees, the professional risk factors, the health promotion programs at the workplace
were studied. Absolute frequencies and percentage ratios were used for descriptive analysis of the study. The χ2
test of independence, multinomial
regression model and three-way ANOVA analysis were used for inferential analyzes (IBM SPSS software, Statistics 23).
Results. Between 2010 and 2020, the ratio between the chronic and primary morbidity rate changed, with a statistically significant reduction in the
chronic morbidity rate per 1.000 employees compared to the primary morbidity rate (z=14.6; p<0.001). The highest percentage of workers attending
medical specialists was recorded at the therapist (38.0%), gynecologist (14.9%), and surgeon (13.1%). Annually, 236.0±107.00 employees exposed
to occupational risk factors are eligible for mandatory periodical medical examinations, of which 49.1±12.05% are women. The coverage rate being
91.5±6.00% and 94.1±2.93% among women. During the respective examinations, 0-17% (on average 10.2±5.13%) of people examined are
diagnosed for the first time with general chronic diseases, including 0-15.8% (on average 9.2±4.61%) among women. In all enterprises, measures are implemented to comply with the occupational health and safety requirements provided by the health legislation, measures to combat tobacco
smoking provided by Law 278 of 14.12.2007 on tobacco control.
Conclusions. The occupational environment in the food industry is characterized by the presence of occupational risk factors with an impact on the
development of major non-communicable diseases. Only health promotion interventions imposed by regulations are implemented in enterprises. It
is imperative to capitalize on the workplace as an enabling environment for health promotion, by creating the national network of health-promoting
workplaces in the near term.
