Rezumat
Scopul studiului. Studiul a urmărit evaluarea rezultatelor terapiei stepwise în cadrul unui lot de dinţi cu carii dentare profunde cu evoluţie
acut‑progresivă. Material și metodă. Lotul de studiu a inclus 80 de dinţi
cu leziuni carioase profunde acut‑progresive la un grup de 48 pacienţi cu
vârste cuprinse între 15 şi 40 de ani. Au fost selectaţi dinţi la care îndepărtarea dentinei afectate ar fi condus la deschiderea camerei pulpare în
cazul terapiei cariei dentare prin metoda clasică. La prima şedinţă a fost
îndepărtată cu ajutorul unui excavator complet dentina periferică şi parţial
dentina necrotică şi afectată localizată pe fundul cavităţii carioase. Au fost
realizate, prin intermediul inspecţiei vizuale şi palpării cu sonda, evaluări
standardizate ale culorii şi consistenţei dentinare. Coafajul indirect a fost
realizat cu ajutorul unor materiale antiseptice, remineralizatoare şi cu rol
de stimulare a depunerii de dentină terţiară: lot 1 (20 dinţi)‑hidroxid de
calciu (Dycal, DeTreyDentsply), lot 2 (10 dinţi)‑ eugenat de zinc (Caryo‑
san, Spofa) şi lot 3 (10 dinţi)‑cement glassionomer (Ketac, ESPE). Rezultate. Pe parcursul terapiei stepwise are loc o modificare progresivă a culorii
dentinare în galben‑brun sau brun‑închis şi modificarea consistenţei. Cele
mai bune rezultate au fost obţinute prin asocierea hidroxidului de calciu cu
eugenat de zinc care a asigurat o rată de succes de peste 90%. În cadrul lotului de dinţi studiat, un număr de 14 cazuri (17,5%) au prezentat pierderea
vitalităţii dentare şi au determinat aplicarea unei terapii endodontice. Concluzii. Rata crescută de succes după 6 luni de monitorizare demonstrează că
terapia stepwise poate fi recomandată în terapia cariilor cu evoluţie acută.
Hidroxidul de calciu asociat cu eugenatul de zinc este alegerea de elecţie
dar, în unele situaţii clinice cu distrucţii coronare extinse, asocierea hidroxidului de calciu cu cement glassionomer poate fi considerată o alternativă
viabilă.
Summary
Study regarding stepwise therapy in deep
caries
This study aimed to assess the results of
stepwise excavation therapy in deep carious
lesions with acute‑progressive evolution. Material and methods. The material comprised
80 teeth with deep carious lesions (acute‑progressive evolution) in a group of 48 patients
which the clinicians considered would result
in pulp perforation if treated by a single and
terminal excavation. At the first visit excavation of the peripheral dentine was completed.
The outermost part of the central and necrotic
dentine was gently removed with a sharp excavator. Standardized assessments of the dentine colour and consistency were made before
application of calcium hydroxide‑containing base material (Dycal, DeTreyDentsply),
zinc‑oxide eugenol (Caryosan, Spofa) and
glassionomer cement (Ketac, ESPE). The final
excavation was completed after a treatment
interval ranging from 6 weeks, 12 weeks to 24
weeks. Reassessments of the dentine colour
and consistency were made before complete
removal of demineralized dentine. Results.
The colour of the central dentine changed
to yellow‑brown or dark brown and consistency less softened. The best results were obtained with calcium hydroxide and zinc‑oxide
eugenol that had a 90% succes rate. For all
cases taken in study only 14 cases (17,5%)
resulted in pulp perforation during the final
excavation. Conclusion. The high success rate
of teeth surviving the final treatment without
pulp exposure after 6 months of observation
shows that stepwise therapy can be recommended for deep caries with acute‑progressive evolution. Calcium hydroxide associated
with zinc‑oxide eugenol must be preffered but
in some cases with extensive coronal destruction glassionomer cements associated with
calcium hydroxide can be a good alternative
stepwise therapy.
