Rezumat.
Din totalitatea anomaliilor dentare congenitale, anomaliile de formă — geminarea şi fuziunea sunt cele mai frevent întălnite în practica stomatologică. Cu toate că ambele anomalii
clinic se manifestă aparent similar, prin formarea unui dinte neobişnuit de lat, distincţia
dintre cele două anomalii este întotdeauna o
provocare pentru practicieni. Atât geminarea,
cât şi fuziunea se întâlnesc în ambele dentiţii,
deşi o prevalenţa mai mare, 0,5%—2,5%, a fost
observată în dentiţia temporară. Mai frecvent
sunt afectaţi dinţii din regiunea anterioară, cu
o incidenţă mai mare la maxilarul inferior şi
o predilecţie egală de sex. Această lucrare evidenţiază importanţa diagnosticării şi a tratamentului oportun al acestor anomalii.
Summary.
Of all congenital dental abnormalities,
form abnormalities — gemination and fusion are the most common in dental practice.
Although both anomalies clinically appear to
be similar, with the formation of an unusually
wide tooth, the distinction between the two
anomalies is always a challenge for practitioners. Both gemination and fusion are found
in both dentitions, although a higher prevalence, 0.5% -2.5%, was observed in the primary dentition. The teeth in the anterior region
are more commonly affected, with a higher
incidence in the lower jaw and an equal predilection for sex. This paper highlights the
importance of diagnosing and treating these
abnormalities in a timely manner