Rezumat.
Scopul lucrării: evaluarea relaţiei dintre factorii socio-comportamentali din mediul familial
şi afectarea prin carie dentară a copiilor de vârstă şcolară. În cadrul studiului de tip caz—martor au fost examinaţi clinic 82 de copii cu vârstele cuprise între 7 şi 12 ani. În lotul de cercetare
(L1
) au fost incluşi 41 de subiecţi afectaţi de carie
dentară. Lotul martor (L0
) a fost format din 41
de copii liberi de carie. S-au studiat indicii de
experienţă carioasă. Factorii socio-comportamentali din mediul familial au fost colectaţi prin
metoda chestionarului. Studiul a fost realizat în
conformitate cu cerinţele etice. Analiza datelor
obţinute a fost efectuată folosind teste parametrice şi non-parametrice a Software Excel şi Epi
Info. Pentru a stabili dacă există asocieri între variabilele studiate s-a estimat coeficientul de corelaţie Spearman. S-au stabilit relaţiile pozitive,
foarte puternice şi puternice dintre indicatorii
de afectare prin carie dentară şi următorii factorii socio-comportamentali de risc din mediul
familial: nivelul de educaţie a mamei (studii medii incomplete) ρ=0,86, p<0,01, lipsa verificării
de părinţi a igienizării cavităţii orale (ρ=0,84,
p<0,001), refuzul examenului preventiv şi tratamentului la stomatolog (ρ=0,79, p<0,01). Concluzii: identificarea factorilor socio-comportamentali de risc din mediul familial este relevant
pentru crearea unor politici de sănătate care să
se adreseze nevoilor populaţiei, cu stabilirea
unei ierarhii a priorităţii îngrijirilor şi evaluarea
surselor alocate pentru implementarea programelor de sănătate orală, realizarea tratamentului afecţiunilor stomatologice şi implementarea
măsurilor preventive.
Summary.
Objective: the assessment of the relationship between socio–behavioural factors in family environment and dental caries in school age
children. In the case–control study, 82 children
between the ages of 11 and 14 were clinically
examined. In the research batch (L1) were included 41 subjects with dental caries. The control group (Lo) consisted of 41 children without
caries. There were studied dental caries indices
dental caries experience. Socio–behavioural
factors in the family environment were collected using the questionnaire method. The analysis of the data achieved was performed using
parametric and non–parametric tests of Excel
Software and Epi Info. In order to determine if
there are associations between the studied variables, the Spearman correlation coefficient has
been valued. There were positive, strong and
very strong correlations between the indicators of dental caries damage and the following
factors: the mother’s level of education (incomplete secondary education) ρ=0.86, p<0.01, the
parental check absence of oral hygiene (ρ=0.84,
p<0.001), the preventive examination refusal
and dental treatment (ρ=0.79, p<0.01). Conclusions: the establishment of socio–behavioural
risk factors in the family environment is relevant to the creation of a health policy aimed
at meeting the needs of the population, with
the establishment of a hierarchy of care’s priority and evaluation of sources allocated for the
implementation of oral hygiene programs, the
achievement of dental diseases treatment and
the implementation of preventive measures.
