Rezumat.
Introducere. Hepatita Delta, uneori, este considerată o
boală dispărută în Europa de Vest, dar încă răspândită în anumite ţări situate în estul continentului. Republica Moldova este
o ţară în care hepatita Delta este suspectată a fi responsabilă
de o maladie cu o evoluţie destul de agresivă. Cu toate acestea,
până în prezent, în ţară, nu a fost publicat niciun studiu care să
descrie pacienţii infectaţi cu virusul hepatitei delta.
Material şi metode. În acest studiu transversal, am descris
caracteristicile demografice, clinice şi biologice ale 340 de
pacienţi infectaţi cu virusul hepatic D, care sunt supravegheaţi
şi îngrijiţi în 4 instituţii medicale din Moldova.
Rezultate. Vârsta medie a pacienţilor a fost de 48,3 ± 7,6
de ani, predominant fiind femei (156 vs 184). Toţi pacienţii
au avut forma anti-HBe negativă, dar ADN-ul virusului hepatitei B a fost detectat în 31,6% din cazuri. Încărcătura virală a
ARN HDV a fost de 5,9 ± 1,7 log10 UI/ml. Principalul factor de
risc al hepatitei a fost transmiterea intrafamilială (41,7%). O
parte mare de pacienţi au fost deja afectaţi de ciroză hepatică
(58,4%) şi dintre aceştia, 53,3% prezentau semne de decompensare. Durata de timp de la diagnosticul cirozei hepatice, a
fost corelată cu durata infecţiei cu virusul hepatic D (Pearson
r = 0,470, p<0,0001), dar nu cu cea a infecţiei cu virusul hepatic B. În cazul transmiterii familiale, vârsta pacienţilor a fost
semnificativ mai tânără (46,0 ± 9,1 ani vs 50,6 ± 9,2 ani), la fel
a fost şi vârsta de diagnosticare a cirozei hepatice (40,8 ± 11,2
ani vs 46,9 ± 9,7 ani, p=0,005).
Concluzii. Hepatita Delta reprezintă o problemă importantă
de sănătate în Moldova. Transmiterea intrafamilială a hepatitei, în special în sudul ţării, este responsabilă de anticiparea
complicaţiilor. Aplicarea masurilor de screening activ precum
şi disponibilitatea terapiei antivirale sunt masurile urgente
care necesita a fi aplicate în Republica Moldova.
Abstract.
Introduction. Hepatitis delta is sometimes considered as
a vanishing disease in Western Europe but is still widespread
in selected countries located east of the continent. The Republic of Moldova is a country were Hepatitis Delta is suspected
to be responsible for an important burden of diseases. However, so far, no first-hand study describing hepatitis delta virus
(HDV)-infected patients has been published in the Republic of
Moldova.
Material and methods. In the present cross-sectional
study, we described demographic, clinical and biological features of 340 HDV-infected patients attending care in four Moldovan medical institutions.
Results. The mean age of the patients was 48.3 ± 7.6 years,
men 184 vs 156 women. All were anti-HBe negative but hepatitis B virus (HBV) DNA was detectable in 31.6% of cases. The
mean HDV RNA load was 5.9 ± 1.7 log10 IU/ml. The principal risk factor of hepatitis was intra-familial transmission
(41.7%). A large subset of the patients was already affected by
liver cirrhosis (58.4%) and among these 53.3% were presenting signs of decompensation. The time distance from the diagnosis of cirrhotic disease was correlated with the length of
HDV infection (Pearson r=0.470, p<0.0001) but not with that
of HBV infection. In case of familial transmission, the age of
patients was significantly younger (46.0 ± 9.1 y.o. vs 50.6 ±9.2
y.o., p=2.1E-04) and likewise was the age at diagnostic of liver
cirrhosis (40.8 ± 11.2 y.o. vs 46.9 ± 9.7 y.o., p=0.005).
Conclusion. Hepatitis delta is a significant health problem
in Moldova. Intrafamilial transmission of hepatitis, especially
prevalent South of the country, is responsible of an anticipation of the complications. The application of active screening
measures as well as the availability of antiviral therapy are
the urgent measures that need to be applied in the Republic
of Moldova.
