Aprecierea calităţii vieţii copiilor marcaţi de migraţia parentală de muncă conform chestionarului PedsQL™ 4.0: studiu transversal

Abstract

Rezumаt. Introducere. Conform datelor MSMPS pentru anul 2019, numărul total de copii rămași fără îngrijire părintească în urma miraţiei a fost 36817. Fenomenul migraţiei parentale de muncă este actual la nivel global, studiile calităţii vieţii copiilor migranţilor sunt puţine raportate la amploarea fenomenului. În acest context, investigaţia calităţii vieţii copiilor în dependenţă de prezenţa experienţei migraţiei parentale la muncă este utilă și foarte actuală. Material și metode. Cercetarea a fost condusă în maniera unui studiu de tip transversal realizat pe parcursul anilor 2018-2019. Eșantionul cercetat a reprezentat 280 de persoane. Grupul de respondenţi a fost stratificat în 4 loturi: lotul I – 70 de copii marcaţi de migraţia parentală de muncă; lotul II – 70 de părinţi / tutori ai copiilor marcaţi de migraţia parentală de muncă; lotul III – 70 de copii fără experienţa migraţiei de muncă a părinţilor; lotul IV – 70 părinţi / tutori ai copiilor fără experienţa migraţiei de muncă ai părinţilor. Parametrii înregistraţi au fost: sănătatea fizică și sănătatea psiho-socială. Parametrul principal de rezultat a fost scorurile obţinute la aplicarea chestionarului Pediatric Quality of Life Inventory PedsQL™ 4.0, care a servit ca instrument de cercetare al calităţii vieţii. Rezultate. În cadrul evaluării Funcţionării Fizice (FF) a copiilor s-a detectat că, în toate categoriile de vârstă ale copiilor lotului martor valorile scorului calităţii vieţii era statistic semnificativ (р<0,0001) mai mic comparativ cu valorile copiilor lotului control. Calitatea vieţii copiilor lotului martor era foarte mică raportată la modulul Funcţionarea Emoţională, valorile deviau de la 42,0 ± 25,32 puncte la copiii cu vârsta 13-18 ani la 43,7 ± 25,94 puncte la vârsta 8-12 ani și erau semnificativ diferite de valorile copiilor neafectaţi de migraţie (р<0,0001). La evaluarea punctajului calităţii vieţii pe modulul Funcţionarea socială (FS) am evidenţiat că, copiii lotului martor prezintă valori destul de mici la toate categoriile de vârstă, de la 51,4 ± 22,96 puncte la 13-18 ani la 64,3 ± 29,60 puncte la 5-7 ani. Pe modul Funcţionarea școlară (FȘ), calitatea vieţii copiilor migranţilor la toate categoriile de vârstă era statistic semnificativ mai joasă ca, cea a copiilor neafectaţi de migraţia parentală: la 5-7 ani 54,0 ± 26,29 puncte versus 83,2 ± 25,83 puncte (p<0,001); la 8-12 ani 52,2 ± 21,66 puncte versus 81,0 ± 20,89 puncte (р<0,001); la 13-18 ani 44,4 ± 19,28 puncte versus 78,6 ± 20,01 puncte (р<0,001). În lotul martor, o valoare mai scăzută a sănătaţii psiho-sociale au prezentat copiii cu vârsta 13-18 ani (45,9 ± 22,95 puncte), iar o valoare mai mare au avut copiii cu vârsta 5-7 ani (53,9 ± 28,95 puncte). Concluzii. Studiul realizat a detectat că, migraţia parentală de muncă are un impact negativ asupra sănătăţii copiilor migranţilor. Rezultatele obţinute demonstrează elocvent că, copiii marcaţi de migraţia parentală de muncă prezintă valori foarte mici pe toate modulele și caracteristicele integrale ale calităţii vieţii.

Abstract. Introduction. According to the Ministry of Health, Labor and Social Protection data, in 2019 the total number of children without parental care due to migration amounted to 36817. Globally, the phenomenon of parental labor migration dren are few compared to the phenomenon magnitude. In this context, the investigation of children’s quality of life related to the presence of parental labor migration experience is useful and relevant. Material and methods. A cross-sectional study was carried out over the period 2018-2019. The researched sample included 280 people. The group of respondents was stratified into 4 groups: group I – 70 children affected by parental labor migration, group II – 70 parents / legal guardians of children affected by parental labor migration, group III – 70 children without parental labor migration experience, group IV – 70 parents / legal guardians of children without parental labor migration experience. The recorded parameters were as follows: physical health and psycho-social health. The scores obtained by the Pediatric Quality of Life Inventory PedsQL™ 4.0 survey represented the main outcome parameter, which served as a research instrument of quality of life. Results. During the assessment of Physical Functioning (PF) of children, it was detected that in all age categories of the children in the experimental group the values of the quality of life score were true (р<0.0001) and considerably lower compared to the values of the children in the control group. The quality of life related to Emotional Functioning of the experimental group children was very low, with values deviating from 42.0 ± 25.32 points in children aged 13-18 years, to 43.7 ± 25.94 points in children aged 8-12 years, being significantly different from the values of children not affected by migration (р<0.0001). The assessment of the quality of life score in terms of Social Functioning (SF) revealed that the children in the experimental group had quite low values at all age categories. Lower score values were found in adolescents aged 13-18 years (51.4 ± 22.96 points), higher values being revealed in children aged 5-7 years (64.3 ± 29.60 points). In terms of School Functioning (SchF), the quality of life of children affected by migration, at all age categories, and was significantly and considerably lower than that of children not affected by parental migration. The following value comparisons can be used as an example: at 5-7 years – 54.0 ± 26.29 points compared to 83.2 ± 25.83 points (р<0.001), at 8-12 years – 52.2 ± 21.66 points compared to 81.0 ± 20.89 points (р<0.001), at 13-18 years – 44.4 ± 19.28 points compared to 78.6 ± 20.01 points (р<0.001). In the experimental group, children aged 13-18 years had lower values of psycho-social health (45.9 ± 22.95 points), while children aged 5-7 years had higher values (53.9 ± 28.95 points). Conclusions. The study found that parental labor migration had a negative impact on the health of children temporarily left without parental care. The obtained results demonstrated eloquently that children affected by parental labor migration had very low values at all modules and integral characteristics of quality of life. is a common issue. Studies of the quality of life of migrant chil