Abstract:
Introducere. Incidența ridicată a COVID-19 în rândul lucrătorilor din domeniul
sănătății din întreaga lume a exacerbat presiunea asupra sistemului de sănătate.
Acoperirea slabă a vaccinării împiedică controlul pandemiei, iar personalul medical care manifestă o atitudine nefavorabilă față de vaccinarea COVID-19 este puțin
probabil să fie imunizat sau să recomande vaccinarea.
Material și metode. Am efectuat un studiu transversal reprezentativ la nivel național, utilizând un proiect de eșantion stratificat în mai multe etape și am intervievat 1.205 lucrători din domeniul sănătății din 91 de instituții de asistență medicală din 18 raioane/municipii din Republica Moldova. Estimările au fost ponderate
pentru a obține rezultate reprezentative la nivel național.
Scopul. Identificarea factoriilor care contribuie la vaccinarea împotriva COVOID19 și barierele întâmpinate în procesul vaccinării în rândul lucrătorilor medicali.
Rezultate. Factori care au contribuit la vaccinare au fost: dorința de a se proteja
pe sine si pe cei din jur – 88,0%; disponibilitatea înaltă a vaccinurilor – 92,0%;
complicațiile si decesele atestate în rândul rudelor și pacienților – 62,0%. În același timp, s-a constatat că opt din zece lucrători medicali vaccinați și trei din zece
nevaccinați recomandă/promovează vaccinarea anti-COVID-19. Cu privire la afirmațiile generale despre vaccinarea anti COVID-19, 75% respondenți sunt de acord
că lucrătorii medicali trebuie vaccinați pentru a preveni transmiterea infecției pacienților și rudelor, iar 60% respondenți susțin afirmația că vaccinarea anti COVID-19 trebuie să fie obligatorie pentru lucrătorii medicali. Motivele de ezitare
enunțate vizând vaccinarea au fost preocupările legate de efectele secundare
(50,0%), precum și faptul că vaccinul a fost elaborat rapid și nu a fost suficient
testat (42,0%). Barierele întâmpinate în procesul de vaccinare în rândul lucrătorilor medicali le reprezintă nivelul jos de cunoștințe privind atitudinile negative și
practicile greșite. Așadar, se atestă un nivel redus al cunoștințelor personalului
medical vizând infecția și vaccinarea COVID-19, astfel 66,9% nu cunosc că infecția
poate duce la complicații și deces, 74,3% nu știu că imunitate după vaccinare este
mai rezistenta și, respectiv, 76,4% nu cunosc indicațiile de vaccinare. Analizând
motivele invocate pentru refuzul vaccinării, raportate de către lucrătorii medicali
nevaccinați, am stabilit că bolile cronice constituie 30,0%, sarcina – 18,0% și alăptarea – 6,0%. care, de fapt, nu reprezintă contraindicații. Atitudinea negativă a lucrătorilor medicali, de cele mai multe ori, este cauzată de extinderea termenelor
de valabilitate a vaccinului peste termenul oficial anunțat inițial (circa 28,0%),
precum si din cauza neîncrederii în informațiile despre vaccinul anti COVID-19
(26,0%). Altă barieră în calea vaccinării o prezintă miturile care circulă în rândul
personalului medical vaccinat și nevaccinat, conform cărora infecția COVID-19
este o gripă/răceală banală, vaccinul COVID-19 poate provoca COVID-19 sau poate
duce la boli severe sau la deces.
Concluzii. Se cere dezvoltarea strategiilor și politicilor de comunicare, în scopul
combaterii factorilor și barierelor identificate în cadrul studiului în rândul lucrătorilor medicali pentru a îmbunătăți atitudinea acestora față de vaccinare.
