Evaluarea frecvenței evenimentelor adverse post-imunizare după tipul vaccinului aplicat în Republica Moldova

Abstract

Introducere. Imunizarea este o componentă cheie a asistenței medicale primare și un drept incontestabil al omului. Este una dintre cele mai bune investiții în sănătate, constituind „povestea de succes” la nivel global în domeniul sănătății publice, care prin aplicare continuă salvează anual milioane de vieți. Vaccinurile sunt utilizate pentru a reduce riscul de a dezvolta maladii infecţioase, interacţionând cu sistemele naturale de apărare ale organismului. Cerinţele de bază pentru toate remediile imunobiologice administrate populaţiei satisfac cerinţele de imunogenitate şi inofensivitate. Cu toate acestea utilizarea vaccinurilor, de altfel ca şi a altor medicamente, în anumite circumstanţe, pot produce diferite reacții adverse severe sau cu efecte de lungă durată. Scopul. Studierea frecvenţei evenimentelor adverse post-imunizare (EAPI), înregistrate în populaţia ţării după administrarea diferitor vaccinuri, inclusiv prevăzute de Programul Naţional de Imunizări, întru sporirea încrederii populaţiei în siguranţa procesului de imunizare. Material şi metode. Pentru evaluarea frecvenţei EAPI a fost realizat un studiu epidemiologic observațional, fiind analizate formularele de raportare a EAPI (Anexa 1, Ghid privind supravegherea evenimentelor adverse post-imunizare), prezentate Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, dar şi numărul de doze şi vaccinurile administrate populaţiei din ţară în perioada anilor 2018-2022. Rezultate. În perioada anilor 2018-2022, la administrarea vaccinurilor incluse în calendarul vaccinărilor aplicat pentru imunizarea populaţiei din Republica Moldova, au fost înregistrate 356 de evenimente adverse post-imunizare, cel mai reactogen fiind vaccinul BCG (împotriva tuberculozei) – cu o pondere de 47,89% EAPI, vaccinul ROR (Rujeolă Oreion Rubeolă) – cu 29,01%, pentavaccinul DTP-HepB-Hib (Difterie,Tetanus, Pertussis, Hepatită virală B, infecţie produsă de Haemophilus influenzae tip B) – cu 16,9%, DTP (Difterie, Tetanus, Pertussis) – 5,35% şi alte vaccinuri din calendar – cu o pondere de 0,85%. Cu toate acestea, în raport cu numărul total de doze administrate, în medie doar în 0,08% cazuri după administrarea BCG au fost înregistrate EAPI, după ROR – în 0,02% cazuri, DTP-HepB-Hib şi DTP a câte 0,01% cazuri, respectiv. De menţionat, reieşind din datele privind EAPI înregistrate după aplicarea vaccinului antigripal în populaţia din ţară, la administrarea unui număr total de 845 883 doze de vaccin în perioada de 5 ani, doar un singur EAPI a fost înregistrat în anul 2019. În cazul vaccinării împotriva infecţiei COVID19, la administrarea a 2.249.677 de doze de vaccin au fost raportate 1 644 EAPI, ponderea acestora fiind de 0,07% în anul 2019 şi 0,001% în anul 2022. Concluzii. Reieşind din rezultatele prezentate şi în conformitate cu Consiliul Organizaţiilor Internaţionale de Ştiinţe Medicale, 1995, EAPI sunt evenimente înregistrate rar, cu o frecvenţă de ≥1/10.000 și < 1/1.000, sau foarte rar, cu o frecvenţă de <1/10.000 (în cazul vaccinării anti-COVID-19) în populaţia vaccinată din ţară, fapt care confirmă siguranţa remediului, iar ţinând cont de efectul aplicării vaccinurilor la nivel global, inclusiv în Republica Moldova, vaccinarea este insistent recomandată pentru implementare în populaţia ţării.