Introducere. Rezistența antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile răspund la utilizarea antibioticelor și gama de medicamente antimicrobiene disponibile pentru a trata o anumită afecțiune este în scădere. Utilizarea excesivă și nemotivată a preparatelor antibacteriene a crescut rezistența antimicrobiană și ca urmare a creșterii morbiditatea, mortalitatea și prețul pe caz-tratat. Educația pentru sănătate a fost accentuată ca parte a reformelor la consolidarea stabilirii unui sistem eficient de servicii. Scopul lucrării. De a determina care sunt cauzele principale a lipsei de cunoștințe în privința fenomenului de AMR. Materiale și metode. A fost realizat un sondaj transversal descriptiv; s-a utilizat un chestionar CAP standardizat în randul studenților mediciniști pentru a colecta date despre RAM. Pentru procesarea datelor statistice au fost utilizate programele statistice Excel și MedCalc. Rezultate. Grupul de cercetare a inclus 485 de studenți. O treime din grup avea deja experiență de lucru în clinici ca asistente medicale. Scorul mediu de cunoștințe RAM în mediu 6,78 ± 2,56 (II: 95% = 6,25-6,78). Mai mult de jumătate (56,4%) dintre participanții la sondaj au răspuns corect la întrebările referitoare la practica antimicrobiană. Scorul de cunoștințe la studenți a fost corelat cu experiența acumulată în clinici universitare. Studenții au menționat nevoile în aplicații practice/teoretice: 1) în timpul orelor 56,1% din cazuri; 2) aplicații în practica medicală - 47,6% din cazuri; 3) subiecte la absolvire examen - 35,9% din cazuri. Concluzii. Cauzele principale a lipsei cunoștințelor studenților mediciniști privind fenomenul RAM sunt: orele de curs insuficiente; cunoștințele sunt lipside de aplicații practice; lipsa evaluării la acest subiect în cadru examenelor. Pentru a remedia situația este necesar de introdus mai multe ore de curs privind RAM, acest subiect să fie punct cheie în curriculum universitar, cunoștințele acumulate trebuie să fie aplicate în practica medicală.
Introduction. Antimicrobial resistance occurs when bacteria respond to the use of antibiotics and the range of antimicrobial drugs available to treat a particular condition is declining. Excessive and unmotivated use of antibacterial drugs has increased antimicrobial resistance and increased morbidity, mortality and price per case-treatment. Health education has been emphasized as part of reforms to strengthen the establishment of an efficient service system. The purpose of the paper. To determine the main causes of lack of knowledge about the phenomenon of AMR. Materials and methods. A descriptive cross-sectional survey was conducted. A standardized questionnaire was used to collect data about knowledge and attitudes related to RAM. Excel and MedCalc statistical programs were used to process the statistical data. Results. The research group included 485 students. One third of the group already had experience working in clinics as nurses. Mean AMR knowledge score in the environment 6.78 ± 2.56 (II: 95% = 6.25-6.78). More than half (56.4%) of the survey participants answered correctly to the questions regarding the antimicrobial practice. The knowledge score in students was correlated with accumulated experience in university clinics. The students mentioned the needs in practical / theoretical applications: 1) during class hours - 56.1% of cases; 2) applications in medical practice - 47.6% of cases; 3) subjects at the graduation exam - 35.9% of cases. Conclusion. A lack of knowledge about AMR was determined among students. This gap is associated with attitudes towards the RAM phenomenon. At the same time, this phenomenon influences the use of antimicrobial devices. Additional curriculum measures are needed, including specific additional clinical practices.
