Introducere. Progresul tehnico-științific și îmbunătățirea calității serviciilor medicale au jucat un rol important în asigurarea siguranței pacienților și a profesioniștilor din domeniul sănătății. Managementul adecvat al mediului de muncă (MM) este un aspect esențial al menținerii sănătății cadrelor medii din sistemul medical. Scopul cercetării: Cercetarea calității vieții profesionale în rândul asistenților medicali. Material și metode. Instrumentul utilizat a fost chestionarul ProQOL, tradus in limba română, cu acordul autorului (https://proqol.org/use-the-proqol). Pilotarea a inclus răspunsurile a 56 asistente medicale, colectate electronic (Google Forms). A fost calculat Coeficientul Cronbachalpha, testul Mann-Whitney U pentru a determina asocierea semnificativă dintre variabilele socio-demografice ale eșantionului sau diferențele între grupuri din perspectiva scalelor ProQOL. Rezultatele. A fost constatate diferențe între satisfacție de compasiune (SC = 48,40 ± 6,98) și anii de experiență, precum și în funcție de departamentul de activitate (p < 0,05). Scorul pentru sindromul de stres post traumatic (STS = 29,68 ± 7,23) și scorul de burnout (BO = 31,96 ± 8,27) au arătat diferențe între departamentul cu pacienți în stare critică, departamentul cu secții medicale și departamentul de ambulator. Scorul de stres post traumatic (STS) s-a situat în limitele joase a normalității la asistenții cu program normal de lucru. Concluzii. Testarea instrumentului ProQOL a fost satisfăcătoare, nivelul Coeficientul Cronbachalpha fiind > 0,70. Au fost evidențiate diferențe privind scorul de sindrom de stres post-traumatic și de burnout.
Introduction. The technical-scientific progress and the improvement of the quality of the medical services have played a significant role in ensuring both the safety of the patients and of the health professionals. The proper management of the Occupational Environment (OE) is a vital aspect for nurses and affects the quality of patient care. Purpose of the study. To research the quality of professional life among nurses. Material and methods. The ProQOL was used as a tool, translated into Romanian, with the consent of the author (https://proqol.org/use-the-proqol). Piloting included responses to 56 nurses, from which the responses were collected electronically (Google Forms), with respect for confidentiality/anonymity, and allowing the right to leave at any time. Statistical data were processed in Microsoft Excel and MedCalc. The Cronbach’s alpha coefficient, the Mann – Whitney U test, were calculated to determine the significant association between the sociodemographic variables of the sample and the differences among groups in the ProQOL scales. Results. Differences were found between compassionate satisfaction (SC = 48.40 ± 6.98) and years of experience; activity department (p < 0.05). The score for post-traumatic stress disorder (STS = 29.68 ± 7.23) and burnout (BO = 31.96 ± 8.27) showed differences between the critical care patient department, the medical departments and the outpatient department. Post-traumatic stress disorder (STS) has been reported in the lower limits in nurses with normal work schedules. Conclusions. Testing of the Pro-QOL instrument was satisfactory, Cronbach-alpha coefficient level > 0.70. Differences were noted among departments in posttraumatic stress disorder and burnout scales. Key words: Pro-QOL; nurse; quality of professional life; compassionate satisfaction; secondary traumatic stress.CHESTIONARUL PRO-QOL: CALITATEA VIEȚII PROFESIONALE ÎN RÂNDUL ASISTENȚILOR MEDICALI Ferdohleb Alina 1 1 Catedra de Medicină Socială și Management „Nicolae Testemitanu”, USMF „Nicolae Testemitanu”. Introducere. Progresul tehnico-științific și îmbunătățirea calității serviciilor medicale au jucat un rol important în asigurarea siguranței pacienților și a profesioniștilor din domeniul sănătății. Managementul adecvat al mediului de muncă (MM) este un aspect esențial al menținerii sănătății cadrelor medii din sistemul medical. Scopul cercetării: Cercetarea calității vieții profesionale în rândul asistenților medicali. Material și metode. Instrumentul utilizat a fost chestionarul ProQOL, tradus in limba română, cu acordul autorului (https://proqol.org/use-the-proqol). Pilotarea a inclus răspunsurile a 56 asistente medicale, colectate electronic (Google Forms). A fost calculat Coeficientul Cronbachalpha, testul Mann-Whitney U pentru a determina asocierea semnificativă dintre variabilele socio-demografice ale eșantionului sau diferențele între grupuri din perspectiva scalelor ProQOL. Rezultatele. A fost constatate diferențe între satisfacție de compasiune (SC = 48,40 ± 6,98) și anii de experiență, precum și în funcție de departamentul de activitate (p < 0,05). Scorul pentru sindromul de stres post traumatic (STS = 29,68 ± 7,23) și scorul de burnout (BO = 31,96 ± 8,27) au arătat diferențe între departamentul cu pacienți în stare critică, departamentul cu secții medicale și departamentul de ambulator. Scorul de stres post traumatic (STS) s-a situat în limitele joase a normalității la asistenții cu program normal de lucru. Concluzii. Testarea instrumentului ProQOL a fost satisfăcătoare, nivelul Coeficientul Cronbachalpha fiind > 0,70. Au fost evidențiate diferențe privind scorul de sindrom de stres post-traumatic și de burnout. Cuvinte cheie: ProQOL; asistente medicale; calitatea vieții profesionale; satisfacție de compasiune; stres traumatic secundar. * The study was realized with the support of the project 22.80013.8007.1M “Phage treatment and wetland technology as an intervention strategy to prevent the spread of antibiotic resistance in surface waters” in the joint transnational proposals JPIAMR-ACTION 2021 (2022-2025), project director: Ferdohleb Alina, contracting authority: National Agency for Research and Development. * Studiu realizat cu suportul proiectului 22.80013.8007.1M „Tratarea cu fagi și tehnologia zonelor umede ca strategie de intervenție pentru a preveni diseminarea rezistenței la antibiotice în apele de suprafață” din cadrul proiectelor transnaționale comune de propuneri JPIAMR-ACTION 2021 (2022-2025), director de proiect: Ferdohleb Alina, autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare.
