Introducere. Odată cu avansarea tehnologiilor genetice, există și necesitatea de a stabili reguli și limite morale, rol atribuit bioeticii. Complexitatea domeniului ingineriei genetice creează controverse, soluții și oportunități de cercetare mai aprofundată a omului. Scopul lucrării. Examinarea și înțelegerea conflictelor dintre principiile bioetice și utilizarea ingineriei genetice în domeniul medical, și efectele acestora asupra pacientului. Material și metode. Studiul este bazat pe analiza surselor bibliografice publicate în baze de date științifice (PubMed, Research Gate, articole și reviste științifice etc.) în perioada 2000-2022. Rezultate. Aspectul bioetic al ingineriei genetice vizează sistemul paternalist în medicină, dilema etică a bolilor incurabile al căror diagnostic se poate afla genetic, paternalismul în testarea și cercetarea genetică, problema brevetării ADN-ului și a descoperirilor genetice, screeningul embrionilor și etica ajustării fătului, impactul asupra omului și legislația cu privire la ingineria genetică. Odată cu avansarea ingineriei genetice, apar mai multe aspecte bioetice, care trebuie să respecte doctrina valorilor și drepturilor omului. Concluzii. Deși bioetica s-a ocupat în mare măsură de preocupări centrate pe pacient, atenția se îndreaptă în prezent către problemele orientate social, și impactul ingineriei genetice la o scară largă.
Background. With the advancement of genetic technologies, there is also the need to establish moral rules and limits, a role attributed to bioethics. The complexity of the genetic engineering field creates controversy, solutions, and opportunities for a more in-depth research regarding the human body. Objective of the study. Examining and understanding the conflicts between bioethical principles and the use of genetic engineering in the medical field, and their effects on the patient. Material and methods. The study is based on the analysis of bibliographic sources published in scientific databases (PubMed, Research Gate, scientific articles and journals, etc.) in the period 2000-2022. Results. The bioethical aspect of genetic engineering concerns the paternalistic system in medicine, the ethical dilemma of incurable diseases that can be genetically diagnosed, paternalism in genetic testing and research, the issue of DNA patenting and genetic discovery, embryo screening and fetal adjustment ethics, the impact on human rights and genetic engineering legislation. With the advancement of genetic engineering, several bioethical issues arise, which must respect the doctrine of human values and rights. Conclusions. Although bioethics has largely dealt with patient-centered concerns, the focus is now on socially oriented issues, and the impact of genetic engineering on a large scale.
