dc.contributor.author |
Biniuc, Dumitru |
|
dc.contributor.author |
Dumitraș, Tatiana |
|
dc.contributor.author |
Sîrbu, Ion |
|
dc.contributor.author |
Caproș, Natalia |
|
dc.contributor.author |
Corlăteanu, Olga |
|
dc.contributor.author |
Rotaru, Tatiana |
|
dc.date.accessioned |
2022-12-15T12:50:28Z |
|
dc.date.accessioned |
2023-06-19T13:41:30Z |
|
dc.date.available |
2022-12-15T12:50:28Z |
|
dc.date.available |
2023-06-19T13:41:30Z |
|
dc.date.issued |
2022 |
|
dc.identifier.citation |
BINIUC, Dumitru, DUMITRAȘ, Tatiana, SÎRBU, Ion, CAPROȘ, Natalia, CORLĂTEANU, Olga, ROTARU, Tatiana. Febra de lungă durată: o dilemă diagnostică în COVID-19 persistent = Long-term fever: a diagnostic dilemma in long COVID-19. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova. 2022, vol. 29(3), anexa 1, p. 205. ISSN 2345-1467. |
en_US |
dc.identifier.issn |
2345-1467 |
|
dc.identifier.uri |
https://conferinta.usmf.md/wp-content/uploads/MJHS_29_3_2022_anexa_.pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/24654 |
|
dc.description.abstract |
Introducere. Unul din cele mai frecvente simptome clinice ale unui COVID-19 persistent îl reprezintă febra, iar conform unor cercetări febra a fost înregistrată în 33-45% din cazuri. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic de febră persistentă după suportarea COVID-19, cu scopul evidențierii particularităților sindromului febril la un pacient imunocompromis. Material și metode. Datele anamnestice, datele clinico-paraclinice, evoluția clinică pe durata spitalizării și revista literaturii de specialitate în conformitate cu tema abordată. Rezultate. Pacient, bărbat, 37 ani, neangajat în câmpul muncii, internat în mod urgent în secția Pneumologie, spitalizat în repetate rânduri după suportarea COVID-19. Motivele internării – febră persistentă, scaune diareice, hipotensiune, tahicardie, scăderea diurezei. Febra, inițial interpretată ca și manifestare clinică a colitei pseudomembranoase, a persistat și după răspunsul pozitiv la tratamentul colitei. Clinic, în dinamică, a avut loc alterarea statusului neurologic, pacientul a devenit dezorientat, confuz, până la instalarea comei. Paraclinic s-au atestat următoarele: examenul serologic la HIV - pozitiv, primar depistat, cu numărul limfocitelor-T CD4 – 20/mm 3 , prezența în urină a antigenului LAM și examenul serologic pozitiv la Sifilis. Starea generală a pacientului în dinamică cu agravare, rezultând într-un sfârșit letal datorită MODS, șocului refractar, edemului cerebral. Concluzii. Infecția SARS-CoV-2 suportată recent cu prezența complicațiilor acesteia, la un pacient imunocompromis, al cărui istoric medical nu este cunoscut, poate pune în dificultate încadrarea nozologică a sindromului febril. |
en_US |
dc.description.abstract |
Background. Fever is one of the most common clinical symptoms of long COVID-19. According to several studies, fever was registered in 33-45% of cases. Objective of the study. To present a clinical case of persistent fever after COVID-19 and to highlight the peculiarities of the febrile syndrome in immunocompromised host. Material and Methods. Anamnestic data, clinical and paraclinical data, the clinical evolution during the hospitalization and review of the literature according to the topic. Results. A 37-year-old male patient, unemployed, urgently hospitalized repeatedly after COVID-19 in the Department of Pulmonology. The reasons for admission were persistent fever, diarrhea, hypotension, tachycardia, and oliguria. Fever, which was initially interpreted as a clinical manifestation of pseudomembranous colitis, persisted after the positive response to colitis’ treatment. Clinically, his neurological condition was considerably altered; the patient became confused, until coma. Laboratory findings were as follows: serological examination to HIV – positive (primary detection), with the number of CD4 T-lymphocytes - 20/mm 3 , positive LAM urine antigen and serological examination to Syphilis proved to be also positive. In the following days, the general condition of the patient did not improve, resulting in fatal outcome due to multiple organ dysfunction syndrome, refractory shock, and cerebral edema. Conclusion. Recent SARS-CoV-2 infection with the presence of complications, in an immunocompromised patient, whose medical history is unknown, may make the nosological attribution of the febrile syndrome difficult. |
en_US |
dc.publisher |
Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova |
en_US |
dc.relation.ispartof |
Revista de Științe ale Sănătății din Moldova: Moldovan Journal of Health Sciences: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 19-21 octombrie 2022, Chișinău, Republica Moldova |
en_US |
dc.subject |
long COVID-19 |
en_US |
dc.subject |
fever syndrome |
en_US |
dc.subject |
immunocompromised |
en_US |
dc.title |
Febra de lungă durată: o dilemă diagnostică în COVID-19 persistent |
en_US |
dc.title.alternative |
Long-term fever: a diagnostic dilemma in long COVID-19 |
en_US |
dc.type |
Abstract |
en_US |