Introducere. Tratamentul videoasistat (TVA) pentru tuberculoză pulmonară (TBP) constă în supravegherea administrării medicamentelor anti-tuberculoase de către un lucrător medical instruit utilizând un dispozitiv electronic. Scopul lucrării. Identificarea barierelor în implementarea TVA la pacienții cu TBP și evaluarea rezultatului terapeutic. Material și Metode. A fost efectuat un studiu prospectiv de tip caz-control care a inclus 114 pacienți cu TBP tratați VA, distribuiți în eșantionul de studiu 1 (ES1)-26 cazuri tratate cu regim complet VA și eșantionul de studiu 2 (ES2)-88 cazuri tratate VA doar în faza de continuare în perioada 2019-2022 în Chișinău. Analiza statistică a rezultatelor s-a efectuat utilizând SPSS Statistics 23.0, cu aplicarea testului exact Fisher, Odds Ratio (OR), intervalul de încredere (IÎ). Rezultate. Distribuția pe sex: bărbați/femei = 1,4 în ES1 vs. 2,7 în ES2 și pe vârstă 18-44 ani 15 (58%) vs. 61 (69%) cazuri, respectiv. Depistați prin screeningul simptomaticilor au fost 8 (31%) în ES1 vs. 42 (48%) în ES2, inclusiv 24 (92%) cazuri noi vs. 82 (93%) și recidivă 2 (8%) vs 6 (7%). Factorii de risc stabiliți: statutul social-vulnerabil, OR = 2,7 (ÎI95: 1,6-2,9); nivelul redus de școlarizare, OR = 2,5 (ÎI95: 1,8-3,4); vagabondajul, OR = 9,2 (ÎI95: 2,6-12,4); migrația, OR = 3,5 (ÎI95: 2,4-4,2); statutul comorbid, OR = 1,9 (ÎI95: 2,4-4,2). S-a stabilit succesul terapeutic în 24 (92%) vs. 78 (89%) cazuri, a decedat 1 (2%) pacient în ES1 și continuă 1 (1,3%) în ES1 vs. 10 (11%) în ES2. Concluzii. Barierele în implementarea TVA identificate la pacienții cu TBP au fost: factorii de risc sociali, migrația și statutul comorbid. Rata succesului terapeutic a fost mare și similară în ambele eșantioane.
Background. The video-assisted treatment (VAT) in patients with pulmonary tuberculosis (TBP) involves monitoring of the administration of the anti-tuberculosis drugs by a trained medical worker using an electronic device. Objective of the study. To identify the barriers in implementation of VAT in patients with PTB and to evaluate the therapeutic outcomes. Material and Methods. A prospective case-control study which included 114 patients with PTB treated VA, distributed in the study group 1 (SG1) – 26 cases treated using the complete VA regimen and the study group 2 (SG2) – 88 cases treated VA only in the continuation phase in the period 2019-2022 in Chisinau was conducted. Statistical analysis was performed by SPSS Statistics 23.0 software, using Fisher exact test, Odds Ratio (OR) and Confidence Interval (CI). Results. Distribution according to sex: men/women rate = 1.4 in SG1 vs 2,7 in SG2, and age between 18 and 44 years 15 (58%) vs. 61 (69%) cases, respectively. Detected by symptomatic screening were 8 (31%) vs. 42 (48%), including 24 (92%) new cases vs. 82 (93%) and 2 (8%) vs. 6 (7%) relapses, respectively. The established risk factors were: socially vulnerable status, OR = 2.7 (CI95: 1.6-2.9); low level of education, OR = 2.5 (CI95: 1.8-3.4); vagrancy, OR = 9.2 (CI95: 2.6-12.4); migration, OR = 3.5 (CI95: 2.44.2); comorbid state, OR = 1.9 (CI95: 2.4-4.2). Therapeutic success was established in 24 (92%) vs. 78 (89%) cases, died one (2%) patient in SG1 and one (1.3%) continued the treatment in SG1 vs. 10 (11%) in SG2. Conclusion. Barriers in implementation of VAT identified in patients with PTB were: social risk factors, migration and comorbidities. The rate of therapeutic success was high and similar in both groups.
