Introducere: Tulburările cognitive majore reprezintă o problemă medico-socială de actualitate iar medicii au atitudini diverse privind abordarea acestor pacienți. Fortificarea cunoștințelor, practicilor și atitudinilor pozitive față de pacienții cu demență este o prioritate de sănătate publică. Obiectiv: Analiza atitudinilor medicilor neurologi referitor la pacienții cu tulburări cognitive majore în Republica Moldova. Material și metodă: A fost realizat un studiu observațional tip survey, unde medicii au completat un chestionar structurat tip CAP cu 28 întrebări, timp de completare 15 min. Rezultatele au fost analizate statistic. Aici sunt prezentate rezultatele analizei atitudinilor medicilor neurologi. Rezultate: Au fost validate 56 chestionare ale medicilor neurologi, dintre care 87.5% (49) femei, 94.6% (53) din mediul urban iar 17.9% (10) posedă grad științific. Au menționat că pacienții consumă timp și emoții (41.1%), sunt o povară pentru sistemul de sănătate (87.5%), necesită investigații și tratamente costisitoare (28.6%) – acestea fiind atitudini negative. Sunt de părerea că pacienții au dreptul să trăiască demn și fără suferință (98.2%), trebuie să fie încadrați în activitățile sociale și culturale (89.3%), să beneficieze de acces la servicii medicale conform necesităților individuale (92.9%) – acestea fiind atitudini pozitive. Concluzii: Atitudinile medicilor referitor la pacienții cu tulburări cognitive majore au fost majoritatea pozitive, însă au fost înregistrare și atitudini negative, unii medicii susțin că persoanele din această categorie consumă timp și emoții. Creșterea gradului de educație a medicilor va permite schimbarea atitudinilor față de pacienți cu tulburări cognitive.
Introduction. Major cognitive impairment is an actual medical and social problem and doctors have different attitudes towards these patients. Strengthening knowledge, practices, and positive attitudes towards patients with dementia is a public health priority. Objective. Analysis of attitudes of physicians regarding patients with major cognitive impairment in the Republic of Moldova. Materials and methods. An observational KAP study was conducted, where neurologists completed a structured questionnaire with 24 questions, a completion time of 15 min. The results were statistically analyzed. Results: Fifty-six questionnaires of neurologists were validated, of which 87.5% were female, 94.6% were from an urban area, and 17.9% had a scientific degree. They mentioned that patients consume time and emotions (41.1%), are a burden on the health system (87.5%), and require expensive investigations and treatments (28.6%) - these are negative attitudes. They are of the opinion that patients have the right to live with dignity and without suffering (98.2%), should be involved in social and cultural activities (89.3%), and have access to health services according to their individual needs (92.9%) - these are positive attitudes. Conclusions: Neurologists’ attitudes towards patients with major cognitive impairment were mostly positive, but negative attitudes were also recorded, with some doctors arguing that people in this category are time and emotions consuming. Increasing the education of doctors will allow attitudes towards cognitively impaired patients to change.
