Evoluția unui caz clinic de hemoragie subarahnoidiană perimezencefalică

Abstract

Introducere. Hemoragia subarahnoidiană (HSA) perimezencefalică reprezintă 5 % din totalitatea bolilor cerebro-vasculare. Aceasta de obicei este spontană și în 15 % din cazuri etiologia rămâne a fi necunoscută, dar evoluția pacienților este favorabilă în majoritatea cazurilor. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic de HSA perimezencefalică spontană la un pacient cu vârstă tânără fără factori de risc cerebro-vasculari. Material și metode. Datele anamnestice, clinice și de laborator au fost prelevate din fișa medicală. Au fost efectuate: tomografie computerizată (CT) cerebrală, angio-CT cerebral și al vaselor brahiocefalice, examenul duplex al vaselor cerebrale și extracerebrale, imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) cerebrală și angiografia cu substracție digitală. A fost revizuită literatura privind cazurile similare. Rezultate Pacient, bărbat, 34 ani, s-a adresat în Departamentul de Medicină Urgentă (DMU) cu cefalee în lovitură de trăsnet, VAS 10 p. În urma evaluării neurologice a pacientului și examinării prin CT cerebral s-a stabilit diagnosticul de HSA perimezencefalică. Pacientul a fost examinat detaliat pentru determinarea sursei HSA, fără rezultate, confirmându-se etiologia spontană a hemoragiei. A fost efectuată profilaxia evoluției vasospasmului intracerebral cu blocante ale canalelor de calciu și monitorizată riguros tensiunea arterială. Pacientul a fost externat peste 20 zile de tratament, recuperat neurologic complet. Concluzii. Diferențierea imagistică între HAS perimezencefalică spontană și cea de etiologie anevrismală, care se întâlnește în 80% este esențială deoarece prima are un prognostic favorabil datorată rezolvării naturale fără sechele a acesteia.

Introduction. Perimesencephalic subarachnoid hemorrhage (SAH) accounts for 5% of all cerebrovascular diseases. This is usually spontaneous and in 15% of cases, the etiology remains unknown, but the evolution of the patients is favorable in most cases. Objective of the study. Presentation of a clinical case of spontaneous perimesencephalic HSA in a young patient without cerebrovascular risk factors. Material and methods. Anamnestic, clinical and laboratory data were taken from the medical history file. Computed tomography (CT) of the brain, angio-CT of the brain and brachiocephalic vessels, duplex examination of the cerebral and extracerebral vessels, magnetic resonance imaging (MRI) of the brain and digital subtraction angiography were performed. The literature on similar cases has been revised. Results. Patient, male, 34 years old, addressed in the Department of Emergency Medicine (DEM) with the most severe headache in his life, VAS 10 p. Following the neurological evaluation of the patient and after performing brain CT scan, the diagnosis of perimesencephalic HSA was established. The patient was examined in detail to determine the source of the bleeding, with no results, confirming the spontaneous etiology of the hemorrhage. Prophylaxis of intracerebral vasospasm with calcium channel blockers was performed and blood pressure was rigorously monitored. The patient was discharged after 20 days of treatment, fully recovered neurologically. Conclusions. Imaging differentiation between spontaneous perimesencephalic HAS and that of aneurysmal etiology, which is found in 80%, is essential because the former has a favorable prognosis due to its natural resolution without sequelae.