Introducere. Ghidurile recomandă terapia anticoagulantă drept opțiune curativă de elecție pentru tromboza flotantă (TF) în sistemul venos profund al membrelor inferioare; sporadic fiind practicate anumite intervenții chirurgicale pentru a diminua rata embolismului pulmonar (EP) fatal. Scopul lucrării. Studiul a evaluat comparativ rezultatele precoce și la distanță ale tratamentului chirurgical vs. conservator a TF. Material și Metode. Lotul a inclus 93 pacienți cu TF, diagnosticată prin duplex scanare. Mediana lungimii apexului TF – 30 mm (25%-75% IQR 23-43). Lotul operator (O) a inclus 61 (65,59%) cazuri, iar cel conservator (C) – 32 (34,4%). Intervenții practicate: plicație venoasă prin procedeul modificat DeWeese-Spencer (n = 43), crearea filtrului venos „în sită” Whitcomb (n = 4), ligaturare (n = 13). Trombectomia venoasă chirurgicală s-a asociat în 19 (31,14%) cazuri; iar fistula arterio-venoasă – în 2. Pacienții din lotul C au fost tratați inițial preponderent cu heparine (85,1%). Rezultate. În lotul C au fost înregistrate 4 (12,5%) cazuri de EP survenit în staționar, în lotul O – 5 (8,1%) cazuri de prevenire a EP (apex flotant captat sub nivelul plicației/ligaturii). La termenul de follow-up = 52,8 ± 36,56 luni atât rata sindromului posttrombotic propriu-zis, cât și a formei severe a acestuia nu s-au deosebit veridic între loturile O și C: 69,49% vs. 73,33% și, respectiv, 30,5% vs. 30% (p–NS). Concluzii. În cazuri selecte tratamentul chirurgical al TF a venelor profunde ale membrelor inferioare poate reduce rata EP simptomatic, oferind rezultate clinice tardive comparabile cu cele obținute prin tratament conservator.
Background. The guidelines recommend anticoagulant therapy as a curative option of choice for free-floating thrombosis (FFT) in the deep vein of the lower limbs; certain surgical procedures being performed sporadically to reduce the rate of fatal pulmonary embolism (PE). Objective of the study. The aim of study was to evaluate comparatively the early and remote outcomes of surgical vs. conservative treatment for FFT. Material and Methods. The study group included 93 patients with FFT, diagnosed by duplex scanning. Median value of the length of FFT – 30 mm (25%-75% IQR 23-43). The surgical (S) group included 61 (65.59%) cases, while conservative (C) one – 32 (34.4%). Interventions carried out venous interruption by the modified DeWeese-Spencer procedure (n = 43), creation of Whitcomb sieve filter (n = 4), venous ligation (n = 13). Surgical venous thrombectomy was associated in 19 (31.14%) cases; and the arterio-venous fistula – in 2. The patients from group C were treated initially mainly with heparins (85.1%). Results. In group C there were 4 (12.5%) cases of PE occurring during hospitalization, while in group S – 5 (8.1%) cases of PE prevention (free-floating part of the thrombus was captured below the level of venous plication/ligation). At the follow-up period = 52.8 ± 36.56 months, both the rate of the postthrombotic syndrome itself and that of its severe form did not differ significantly between group S and C: 69.49% vs. 73.33% and, respectively, 30.5% vs. 30% (p–NS). Conclusion. In selective cases, surgical treatment for FFT in the deep veins of the lower limbs can reduce the rate of symptomatic PE, providing long-term clinical outcomes comparable to those obtained by conservative approach.
