Flegmonul cervical – evoluție nefavorabilă a abcesului periamigdalian

Abstract

Introducere. Flegmonul cervical reprezintă o complicație deosebit de severă, cel mai frecvent fiind determinată de patologia dentară, abcesele periamigdaliene, plăgile infectate, inflamația ganglionilor limfatici și a glandelor salivare. Studiile internaționale raportează apariția unui flegmon cervical în 28,74% cazuri ca urmare a unui abces periamigdalian. Scopul lucrării. Identificarea particularităților de evoluție a flegmoanelor cervicale pentru eficientizarea diagnosticului și managementului acestora. Material și metode. În cadrul Clinicii ORL a Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, în perioada anilor 2020 – 2022 au fost tratați 8 pacienți cu flegmon cervical ca complicație a unui abces periamigdalian. Vârsta pacienților a fost cuprinsă în intervalul 37-81 ani. Debutul manifestărilor clinice s-a remarcat la a 3-5-a zi după incizia și drenarea abcesului periamigdalian. Rezultate. În toate cazurile s-a practicat intervenție chirurgicală – cervicotomie și amigdalectomie unimomentan, asociată cu terapie intravenoasă antibacteriană, antiinflamatorie, antialgică, reechilibrare hidro-electrolitică și acido-bazică. Analiza bacteriologică a determinat germeni patogeni Gram+ în 6 cazuri și infecție anaerobă – în 2 cazuri. Din lotul de pacienți studiați, 2 pacienți au prezentat mediastinită anterioară și 1 pacient – pleurezie ipsilaterală. Totodată, 3 dintre pacienți au fost testați pozitiv la infecția SARS-CoV2. Concluzii. Succesul cazurilor chirurgicale complexe depinde de abordarea multimodală a pacientului, lucrul eficient de echipă cu medicii specialiști Chirurgie toracică și medicii ATI, precum și de individualizarea tratamentului în funcție de particularitățile fiecărui caz.

Background. Cervical phlegmon is an extremely severe complication, most commonly caused by dental pathology, peritonsillar abscess, infected wounds, inflammation of the lymph nodes and salivary glands. International studies report the occurrence of cervical phlegmon in 28.74% of cases as a result of peritonsillar abscess. Objective of the study. Identifying the specific features of the evolution of cervical phlegmon to make their diagnosis and management more efficient. Material and Methods. In the ENT Clinic of theTimofei Moșneaga Republican Clinical Hospital, between 2020 and 2022, were treated 8 patients with cervical phlegmon as a complication of a peritonsillar abscess. The age of the patients ranged from 37 to 81 years. The onset of clinical manifestations was noted on the 3-5th day after the incision and drainage of peritonsillar abscess. Results. In all cases, surgery (cervicotomy and tonsillectomy) was performed at one time, associated with intravenous antibacterial therapy, anti-inflammatory, analgesic, hydro-electrolytic and acid-base rebalancing. Bacteriological analysis of the pathological material determined Gram + pathogens in 6 cases and anaerobic infection - in 2 cases. From the group of operated patients, 2 patients mediastinitis and 1 patient – pleurisy on the same side. In addition, 3 of patients included in the study have been tested positive for SARS-CoV2 infection. Conclusions. The success of complex surgical cases depends on the patient’s multimodal approach, effective teamwork with thoracic surgeons and anesthesiologist the individualization of treatment according to the particularities of each case: extension of phlegmon, complications, age, and general conditions associated.