Influența IMC asupra evoluției perioadei perinatale

Abstract

Introducere. Obezitatea printre femeile însărcinate este în creștere la nivel mondial. Indicele de masă corporală (IMC) al mamei ≥ 25 și adaosul ponderal în sarcină ≥ 11 kg s-a dovedit a fi un potențial factor predictiv pentru rezultatele nefavorabile în perioada perinatală. Scopul. Determinarea impactului supraponderabilitții și obezității în sarcină și asocierea complicațiilor materno-fetale. Materiale și metode. Studiul prospectiv a fost realizat prin evaluarea a 150 de gravide incluse în studiu, la diferită vârstă gestațională, începând cu 22 +0 s.g., fiind monitorizate până la naștere. Rezultate. Majoritatea femeilor incluse în studiu (88/150 – 62,0 ± 4,2%) aveau greutate în limitele normei, înainte de sarcină, cu IMC în medie de 24,5 ± 4,1. Totodată, în 38/150 cazuri, femeile erau supraponderale, iar în 23/150 cazuri – a fost stabilit diagnosticul de obezitate. În timpul sarcinii actuale, gravidele au adăugat între 1 și 30 kg. În comparație cu gravidele cu IMC normal înainte de sarcină, gravidele cu supraponderabilitate și obezitate au fost diagnosticate mai frecvent cu: hipertensiune arterială indusă de sarcină (37,7% vs. 6,7%), diabet gestațional (11,3% vs. 7,9%), patologii cardiovasculare (20,8% vs. 7,9%) și afecțiuni endocrine (11,3% vs. 4,5%). Au fost apreciate 3 cazuri de traumatism fetal sever, 11 cazuri de macrosomie, 12 cazuri de prematuritate, asociate cu complicații. Concluzia: Creșterea patologică în greutate în timpul sarcinii a fost determinată la femeile supraponderale și obeze incluse în studiu, ceea ce a dus la complicații perinatale. Datele privind impactul asu pra sănătății mamei și copilului, favorizează implementarea acțiunilor direcționate spre prevenirea obezității la femeile de vârstă reproductivă.

Introduction. Obesity in pregnant women is increasing in prevalence worldwide. Maternal body mass index (BMI) ≥ 25 and weight gain in pregnancy ≥ 11 kg has been proven to be a potential predictor for negative labor outcomes. Objective. To determine the impact of overweight and obesity in pregnancy, and the associated maternal and fetal complications Materials and methods. The prospective study was conducted by assessing 150 pregnant women. They were recruited in the study at different gestational ages from the 22 +0 w.g., whose pregnancy was monitored until delivery. The statistical analysis was performed using SPSS 21 software. Results. Most of the women included in the study (88/150 – 62.0±4.2%) were of normal weight before pregnancy, with a mean body mass index (BMI) 24.5±4.1. At the same time, in 38/150 cases, women were overweight, and in 23/150 cases – was established the diagnosis of obesity. During the current pregnancy, participants gained between 1 and 30 kg. Compared to participants with normal BMI before pregnancy, pregnant women with overweight and obesity were diagnosed more frequently with: pregnancy induced-hypertension (37.7% vs 6.7%), gestational diabetes (11.3% vs 7.9%), cardiovascular pathologies (20.8% vs 7.9%) and endocrine conditions (11.3% vs 4.5%). Three cases of severe fetal traumatism, 11 cases of macrosomia, and 12 cases of complicated prematurity were determined. Conclusion. Pathological weight gain in pregnancy (≥ 11 kg) was determined in overweight and obese women included in the study, which led to maternal and fetal perinatal complications. The available evidence on short- and longterm health impact for mother and child favors actions directed at preventing obesity in women of reproductive ages.