Introducere. Stenoza hipertrofica de pilor este o obstrucție congenitală, caracterizată prin debut la 3 săptămâni postnatal, vome nebilioase, la distanța, malnutriție si deshidratare. Obiectiv-prezența semnului clasic a „clepsidrei” determinat de undele peristaltice. Diagnosticul antenatal nu poate fi stabilit. Scopul lucrării. Determinarea criteriilor de diagnostic diferențial in stenoza hipertrofică de pilor cu evoluție atipica. Material și metode. În baza fișelor medicale s-a efectuat un studiu retrospectiv al 161 copii diagnosticați și tratați în CNȘPCP „Natalia Gheorghiu” pe perioada 2010-2018. Au fost analizate vârsta, sexul, debutul, aspectul vomei, semnele obiective, datele paraclinice, ecografice, endoscopice și radiologice. Rezultate. Au predominat pacienții de sex masculin în raport de 4:1. Debutul bolii a variat de la de 3 săptămâni-la 4 luni. In toate cazurile prezente vome nebilioase, cu lapte stazat, la finele alimentației sau postprandial, în jet, cantitatea vomei depășind cantitatea de lapte ingerat. Malnutriția proteino-energetica a fost apreciată si tratată conform gradului de durată a bolii. Investigațiile bioumorale au apreciat disproteinemie și dereglări hidroelectrolitice. Datele ecografice atestă semnul patognomonic - îngroșarea peretelui pilorului >3-4 mm si alungirea canalului piloric >14-17mm.În 15% cazuri fibrogastroscopul a trecut canalul piloric, fiind hipertrofiat congenital necesitând tratament chirurgical. Datele radiologice au determinat stomacul mărit, semnul ciocului astral si reținerea evacuării gastrice >24h. Concluzie. SHP necesita diagnostic diferențial cu patologiile gastrice funcționale și organice, care se manifestă prin sindrom de vomă. Metodele de elecție fiind cele ecografice si radiologice.
Background. Hypertrophic pyloric stenosis is a congenital obstruction, characterized by onset at 3 weeks postnatal, nebulous vomiting, distant, malnutrition and dehydration. Objective of the study. The purpose of the paper is determining the criteria for differential diagnosis in hypertrophic stenosis of the pylorus with atypical evolution. Material and methods. Based on the medical records, a retrospective study of 161 children diagnosed and treated in Natalia Gheorghiu DPSOA was performed for the period 20102018. Age, sex, onset, appearance of vomiting, objective signs, paraclinical, ultrasound, endoscopic and radiological data were analyzed. Results. Male patients predominated in a ratio of 4:1. The onset of the disease ranged from 3 weeks to 4 months vomiting exceeding the amount of milk ingested. Protein-energy malnutrition was assessed and treated according to the degree of duration of the disease. Biomorphic investigations assessed dysproteinemia and hydroelectrolytic disorders. > 14-17mm. In 15% of cases, the fibrogastroscope crossed the pyloric canal, being congenitally hypertrophied, and requiring surgical treatment. The radiological data determined the enlarged stomach, the sign of the astral beak and the retention of gastric evacuation > 24h. Conclusion. SHP requires differential diagnosis with functional and organic gastric pathologies, which is manifested by vomiting syndrome. The methods of choice are ultrasound and radiology.
