Metode de creare a spațiului pe arcada dentară la pacienți cu anomalii dentomaxilare

Abstract

Introducere. Dizarmoniile dento-maxilare reprezintă tulburări la nivelul ocluziei dentare cu manifestări clinice variate, aceasta este important de luat în considerare în planificarea tratamentului pacienților ortodontici, iar pentru a aprecia dezvoltarea facială și ocluzală este necesar de a determina etiologia și de a efectua un examen clinic minuțios cu scop de a obține toată informația pentru a atinge rezultatele scontate. Scopul lucrării. Determinarea metodei de creare a spațiului pe arcada dentară prin evaluarea parametrilor clinici și paraclinici. Material și Metode. Pentru a evidenția metodele de creare a spațiului în ortodonție, s-a efectuat un studiu biometric bazat pe un lot de 18 pacienți. Subiecții au fost evaluați în funcție de următoarele caracteristici: vârsta și sexul pacienților, tipul malocluziei după clasificarea Angle, localizarea dizarmoniile la nivelul celor 2 maxilare, modalitățile de creare a spațiului utilizat pentru tratamentul anomaliilor asociate, durata tratamentului. Rezultate. Studiul s-a bazat pe datele selectate din analiza a 18 pacienți cu anomalii dento-alveolare, care au fost supuși unui tratament ortodontic prin diferite metode și varietăți de tehnici. Clasa I Angle s-a depistat la 6 pacienți, Cl.II/1 la 7 și Cl.II/2 la 5 pacienți. Din totalul pacienților, cei mai mulți au fost cu vârsta cuprinsă în categoriile de 10-15 ani și 15-18 ani. În cadrul examenului clinic, s-a constat că toți pacienții s-au adresat la medicul ortodont din cauza defectului estetic indus de anomaliile dento-maxilare, ceea ce le creează un disconfort psihologic esențial. Concluzii. Analiza factorilor etiologici în apariția dizarmoniilor dento-maxilare cu înghesuire s-a semnificat prin incidența disfuncțiilor aparatului dento-maxilar cu 38 %, unde respirația orală și compresiunile de maxilar au fost depistate la 14 pacienți și determină 30 % din disfuncții, iar anomaliile dentare de dimensiuni și volum au fost prezente la 4 pacienți cu o valoare de 8 %.

Background. Dento-maxillary disharmonies are disorders of the dental occlusion with various clinical manifestations, what it is important to consider in planning the treatment of orthodontic patients, but to appreciate the facial and occlusal development it is necessary to determine the etiology and to examine clinically in order to obtain all the information to achieve the expected results. Objective of the study. Determining the method of creating space on the dental arch by evaluating clinical and paraclinical parameters. Material and Methods. In order to highlight the methods of creating space in orthodontics, a biometric study was performed based on a group of 18 patients. Subjects were assessed according to the following characteristics: age and sex of patients, type of malocclusion according to the Angle classification, location of disharmonies at the level of the 2 jaws, ways to create the space used for treatment of associated abnormalities, duration of treatment. Results. The study was based on data selected from the analysis of 18 patients with dento-alveolar abnormalities who underwent orthodontic treatment by various methods and a variety of techniques. Class I Angle was detected in 6 patients, Cl.II / 1 in 7 and Cl.II / 2 in 5 patients. All the patients were between 10-15 and 15-18 ages. During the clinical examination, it was determined that all patients went to the orthodontist due to the aesthetic defect induced by dento-maxillary anomalies, which creates an essential psychological discomfort. Conclusion. The analysis of etiological factors in the occurrence of dento-maxillary disharmony with crowding was significant by the incidence of dysfunctions of the dento-maxillary apparatus by 38%, where oral respiration and maxillary compressions were detected in 14 patients and cause 30% of dysfunctions, and dental abnormalities of size and volume were present in 4 patients with a value of 8%.