Introducere. Din perspectiva modernă evaluarea este mai mult decât un act de monitorizare și verificare, având un caracter formant și formativ. Competențele de prezentare a unui discurs oral au fost evaluate în funcție de stilul de învățare al subiectului, de tipul de inteligență preponderentă și de zona proximă favorabilă învățării. Scopul lucrării. Lucrarea și-a propus următoarele obiective: (1) realizarea unui model teoretico-praxiologic de evaluare orală axat pe teoria învățării; (2) inteligențe multiple; (3) corelarea teoriei învățării cu modelele de studiu în cadrul procesului de diagnosticare, constatare și pronosticare specifice evaluării. Materiale și metode. S-au examinat resursele bibliografice și sitografice referitoare la procesele de evaluare orală (articole științifice, lucrări de referință, dicționare de specialitate, platforme educaționale,enciclopedii). S-au aplicat modele de cercetare analitico-sintetice. Rezultate. Ulterior cercetării au fost relevate următoarele rezultate: (1) conturarea specificului evaluării orale; (2) corelarea evaluării orale cu metodologia de evaluare adiacentă valorificării diferitor tipuri de inteligență multiplă; (3) importanța unor structuri etapizate în cadrul strategiei de învățare referitoare la evaluarea orală și la caracterul ei formant/formativ. Concluzii. Evaluarea orală are un caracter formant/formativ, iar rolul ei este foarte important pentru menținerea motivației intrinseci și extrinseci a studentului. Caracterul permanent, sistematic și conceptualizat al monitorizării trebuie pus în relație cu noțiunile de performanță și calitate în învățare.
Introduction. From a modern perspective, evaluation is more than an act of monitoring and verification, having a formative character. The skills of presenting an oral discourse were assessed according to the learning style of the subject, the type of predominant intelligence and the close area conducive to learning. Objectives of the study. The paper aimed at the following objectives: (1) the realization of a theoretical-praxiological model of oral evaluation focused on learning theory; (2) multiple intelligences; (3) correlation of the learning theory with the study models within the process of diagnosis, finding and prognosis specific to the evaluation. Materials and methods. Bibliographic and sitographic resources related to oral evaluation processes (scientific articles, reference papers, specialized dictionaries, educational platforms, encyclopedias) were examined. Analytical-synthetic research models were applied. Results. Following the research, the following results were revealed: (1) outlining the specifics of the oral evaluation; (2) correlation of the oral evaluation with the evaluation methodology adjacent to the capitalization of different types of multiple intelligence; (3) the importance of staged structures within the learning strategy regarding the oral evaluation and its formative character. Conclusions. Oral assessment has a formative/formative character, and its role is very important for maintaining the intrinsic and extrinsic motivation of the student. The permanent, systematic and conceptualized nature of monitoring must be related to the notions of performance and quality in learning.
