Abstract:
Introducere. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a raportat că
rezistența la antimicrobiene duce la 33 000 de decese în fiecare an în UE/SEE în
principal din cauza infecțiilor dobândite în spitale și în alte unități medicale. Cea
mai frecventă cauză a acestei probleme sunt bacteriile care, ca rezultat al utilizării
excesive și iraționale a antibioticelor, dezvoltă rezistență.
Scopul. Analiza datelor privind infecțiile nosocomiale și discuții legate de cauzele
și posibilele soluții în prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale.
Material și metode. Lucrarea se bazează pe publicațiile Organizației Mondiale a
Sănătății, pe datele colectate prin intermediul formularului de evidență aprobat
de Ministerul Sănătății al RM și a raportului CARMIAAM-ROM 2020. A fost efectuată o cercetare de tip descriptiv bazată pe analiza statistică privind particularitățile infecțiilor nosocomiale cauzate de bacterii în România și în Republica Moldova pentru anul 2020.
Rezultate. Conform datelor statistice, în Republica Moldova și în România, rata
infecțiilor intraspitalicești diferă. Astfel, la nivel național predomină infecțiile sistemului urinar (40-45%), ale plăgilor (25-30%), ale sistemului respirator (15-
20%) și de tip sangvin (5-7%), iar în România prevalează infecțiile sistemului digestiv (30,1%), ale sistemului respirator (37%), ale sistemului urinar (10,8%) și
ale plăgilor (5,9%). În ambele țări, printre cei mai frecvenți agenți cauzali se
regăsesc: tulpinile E.coli (producătoare de betalactamaze cu spectru extins), S.aureus(rezistență la meticilină), C.difficile (rezistență la fluorochinolone), K.pneumoniae (producătoare de carbapenameze) și P.aeruginosa (polirezistentă). Utilizarea
inadecvată a antibioticelor ca rezultat al administrării prelungite, prescrierii inutile, dozei necorespunzătoare etc. duce la apariţia şi la răspândirea rezistenţei microbiene. Statisticile denotă că consumul spitalicesc de antibiotice în România
este de circa 55,1%, iar în Republica Moldova peste 60%, pe când în țările Uniunii
Europene – 38,5%, În Republica Moldova, microorganismele au dezvoltat rezistenţă la antibioticele din grupele: penicilinelor (51,4%), cefepimelor (41,8%), tetraciclinelor (35,1%), aminoglicozidelor (31,5%), macrolidelor (19,5%). În România, bacteriile au o sensibilitate scăzută la ampicilină (19,6%), la tetraciclină
(46,4%) și la amoxicilină (38,5%). Rezistenţa la antibiotice creşte până la stadii
periculoase atât în Republica Moldova, cât și în România, ameninţând capacitatea
de combatere a bolilor infecţioase comune.
Concluzii. Prezentul studiu narativ denotă faptul că atât în Republica Moldova,
cât și în România, agenții cauzali ai infecțiilor nosocomiale se caracterizează
printr-o adaptabilitate ridicată, iar utilizarea irațională a antibioticelor influențează apariţia şi răspândirea rezistenţei microbiene. Ca rezultat, se reduc alternativele terapeutice în cazul infecțiilor intraspitalicești, ceea ce face tratamentul lor mai dificil și cu un risc de evoluție nefavorabilă mai ridicat. Pentru prevenirea acestui fenomen, este indispensabilă aplicarea unor măsuri eficiente de prevenire și de control.
