Abstract:
Introducere. Pe măsură ce subiectul schimbărilor climatice a prins avânt, oamenii de știință și organizațiile globale de sănătate subliniază importanța implementării strategiilor de diminuare a modificărilor climatice pentru a preveni
creșterea multor probleme de sănătate, inclusiv răspândirea bolilor transmise
prin vectori, precum este malaria – o boală mortală parazitară tropicală transmisă
de țânțarii din genul Anopheles.
Scopul studiului a fost evaluarea datelor bibliografice privind impactul încălzirii
globale asupra răspândirii malariei pe teritorii libere de malarie.
Material și metode. S-a realizat un studiu bibliografic, motoul de căutare a inclus
două cuvinte-cheie: „malaria” și „încălzirea globală” pe platforma de căutare Pubmed și Hinari. Au fost analizate peste 60 de surse, din ele, relevante tematicii de
cercetare și care au corespuns criteriilor de includere au fost 23.
Rezultate. Potrivit raportului Grupului Interguvernamental pentru Schimbări
Climatice, temperatura globală a sporit cu 1,1°C în ultimile decenii. Cercetătorii
susțin că creșterea temperaturii va spori oportunitățile de transmitere a malariei
în zonele endemice, precum și în zonele non-malarice. Creșterea temperaturii, a
cantității de precipitații și a umidității poate provoca proliferarea țânțarilor
purtători de malarie la altitudini mari, contribuind la transmiterea malariei în zonele în care nu a fost raportată anterior. În ultimii ani, se observă creșterea incidenței malariei în zonele muntoase din Africa de Est, în unele țări din Asia și din
America de Sud, iar în zonele muntoase din Kenya, malaria a revenit după o absență de 30 de ani. Ca urmare a creșterii temperaturii, se estimează ca țânțarii din
genul Anopheles se vor răspândi în zona de nord ceea ce va determina prelungirea
sezonului de transmitere a malariei. În prezent, riscul de transmitere a malariei
durează din mai până în septembrie (P. falciparum) sau octombrie (P. vivax). Un
studiu de cartografiere a răspândirii țânțarilor, realizat în Finlanda, a descoperit
în sudul țării o specie de țânțari care pot transmite malaria (Anopheles daciae),
despre care nu se știa că trăiește în această zonă. La altitudini mici, unde malaria
este deja o problemă, temperaturile mai calde vor modifica ciclul de creștere al
plasmodiului, accelerând dezvoltarea acestuia. Conform rezultatelor studiilor, în
Columbia și în Venezuela, cazurile de malarie au crescut cu peste o treime în urma
temperaturilor ridicate și a condițiilor uscate. Deși malaria a fost eliminată din
Europa în 1970, țânțarii din genul Anopheles sunt încă prezenți pe tot continentul.
Clima actuală și viitoare, în special în Europa de Sud și de Sud-Est, se preconizează
a fi favorabilă pentru receptivitatea la transmiterea malariei. În 2019, 27 de țări
libere de malarie au raportat circa 100 de cazuri indigene, în creștere față de șase
cazuri în 2000, iar în România au fost identificate cinci specii noi de țânțari care
pot transmite malaria.
Concluzii. Încălzirea globală sporește riscul reapariției paludismului în țările certificate libere de malarie; duce la creșterea densității țânțarilor și favorizează invazia lor; sporește capacitatea vectorială a țânțarilor prin reducerea perioadei de
incubație a P. falciparum și poate duce la extinderea perioadei de reproducere a
țânțarilor.
