Abstract:
Introducere. Fenomenul încălzirii globale crește riscul apariției problemelor de
sănătate, având efecte directe și indirecte. Unul dintre cele 10 efecte principale determinate de schimbarea climei cu impact asupra sănătăţii, declarat public de către
Organizația Mondială a Sănătății, sunt temperaturile extreme. Acest al 3-lea efect
spune: fluctuaţiile intensive pe termen scurt ale vremii (temperaturii ambientale)
pot să afecteze grav starea de sănătate, cauzând stres termic (prin hipertermie sau
hipotermie). Medicii de familie, ca punct de prim contact în comunicarea cu pacientul, sunt responsabili de informarea și de sporirea gradului de conștientizare a
acestuia cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății.
Scopul lucrării a fost familiarizarea cu rezultatele cercetărilor rolului medicului de
familie în promovarea cunoștințelor despre încălzirea globală.
Material și metode. Au fost analizate diferse surse bibliografice: articole publicate
ȋn reviste științifice naționale și internaționale, monografii, publicaţii online din
România, Marea Britanie, Franța, Australia, Germania publicate în limba engleză și
disponibile în acces deschis. Studiul literaturii s-a bazat pe analiza și sinteza informației privitor la problema abordată.
Rezultate. În promovarea cunoștințelor despre încălzirea globală în cadrul relației
medic de familie -pacient s-au dovedit a fi eficiente următoarele strategii: includerea subiectului despre încălzirea globală în discuții; discutarea subiectului atunci
când există o legătură directă (de exemplu, astmul și clima); adaptarea conversației
la specialitatea medicală, considerată a fi importantă pentru relevanță și acțiune.
Subiectele specifice, care ar putea fi discutate în mod productiv în timpul întâlnirii
clinice a medicului de familie cu pacientul, pot fi: legătura dintre schimbările climatice, călătorii și virusuri (de exemplu, ZIKA, SARS-CoV-2); menținerea tratamentului fără modificări esențiale pe timp de caniculă; aerisirea corectă a încăperilor în
perioada valurilor de căldură; respectarea regimului hidric; reducerea consumului
de carne roșie și beneficiul acesteia pentru sănătatea umană în corelare cu clima;
abuzul de antibiotice și impactul acestuia asupra mediului și sănătății publice; bolile respiratorii și legătura lor cu mediul climatic; alimentele cu conținut scăzut de
nutrienți din cauza schimbărilor climatice; simptomele astmului bronșic și ale alergiilor legate de încălzirea globală; utilizarea de preferință a scutecelor de pânză în
locul celor de unică folosință etc.
Concluzii. Studiile științifice relatează necesitatea cunoașterii de către medicii de
familie a interrelației dintre starea de sănătate și temperaturile extreme, și promovarea acesteia pacienților.
