Abstract:
Introducere. În povara globală a bolilor, traumele sunt responsabile de 7,6%
dintre decese. În categoria traumatismelor, violenței și autovătămării, traumatismele rutiere domină cu 34,8%, fiind urmate de căderi (18,8%) și de autovătămări (16,3%). În Republica Moldova, traumatismele rutiere ocupă locul II
printre cauzele de deces din categoria traumelor și otrăvirilor.
Scopul acestei cercetări a fost analiza în dinamică a traumelor rutiere în profil teritorial cu identificarea zonelor killer și argumentarea unor măsuri specifice de
prevenire și de menținere a siguranței rutiere.
Material și metode. A fost efectuat un studiu retrospectiv, descriptiv privind analiza și distribuția teritorială a accidentelor rutiere în populația Republicii Moldova.
Au fost folosite datele cu privire la situația accidentară din „Registrul de stat al accidentelor rutiere” al Inspectoratului Național de Securitate Publică pentru perioada anilor 2014-2019 și datele cu privire la numărul șoferilor segregate pe gen,
vârstă și raioanele țării din cadrul Agenției Servicii Publice. Au fost aplicate metodele mixte de cercetare, Excel, ArcGIS Pro și scheme de culori gradate monocromatice cu distribuția datelor în quartile.
Rezultate. În structura mortalității prin accidente rutiere (AR) în profil teritorial,
cea mai mare rată s-a înregistrat în RDD UTA Găgăuzia – 20,8% (IÎ95% 0,5-42,1),
urmată de RDD mun. Chișinău – 14,7% (IÎ95% 3,9-33,2), RDD Nord – 14,4% (IÎ95%
4,0-32,7) și RDD Centru – 14% (IÎ95% 4,2-32,2). Cea mai mică rată a mortalității
prin accidente rutiere s-a înregistrat în RDD Sud – 12,5% (IÎ95% 4,8-29,9). Prevalează Ceadâr-Lunga – 26,1%, Sângerei – 20,2%, Comrat – 20% și Strășeni –
18,3%. În baza de date proprii pentru perioada 2014-2019 sunt înregistrate 13117
de AR, media anuală fiind de 2185,8±116,88. În mun. Chișinău s -au înregistrat
51,3% (IÎ95% 50,08-52,47) de cazuri, în mun. Bălți – 3,8%, în Criuleni – 3,7% și în
Orhei – 3,3%. În perioada analizată au fost înregistrate 24402 mii de încălcări ale
regulamentului de circulație rutieră. În total, 21920 de persoane au avut de suferit
de pe urma AR, în medie 3653,3±126,84 de persoane au suportat diverse traumatisme, inclusiv decese, dintre care 1336,5±99,44 persoane de gen feminin și
2295,7±52,38 de gen masculin. Participanții la trafic, cu sau fără traumatisme, au
fost implicați în AR cu participarea mai multor mijloace de transport în 39,3%
(IÎ95% 38,07-40,61) din cazuri, cu participarea vehiculelor și a pietonilor în 32,8%
(IÎ95% 31,43-34,11) și cu participarea unui singur vehicul în 27,9% (IÎ95% 26,50-
29,27). Pietonii, conducătorii auto și pasagerii sunt printre grupele vulnerabile. Au
fost întocmite nouă reprezentări cartografice cu evidențierea cromatică a zonelor
killer cu distribuția teritorială a AR segregate pe vârstă, gen, grupe vulnerabile raportate la numărul total de AR, numărul total de șoferi și numărul total de populație.
Concluzii. Datele obținute și reprezentările cartografice ale zonelor killer întocmite vor fi lobate organelor competente și se va argumenta necesitatea întocmirii unui registru pe traume, cu date comparabile cu alte țările, și a campaniilor de
informare, de comunicare și de educare a comunității privind siguranța rutieră la
nivel național.
