Abstract:
ntroducere. Starea de sănătate a angajaților din ramurile economiei naționale
ale Republicii Moldova este influențată direct de factorii mediului ocupațional.
Morbiditatea angajaților este unul din indicii principali care demonstrează
elocvent influența negativă a factorilor mediului ocupațional asupra stării de
sănătate a muncitorilor.
Scopul. Studierea dinamicii morbidității cu incapacitate temporară de muncă a
angajaților din Republica Moldova pe perioada aa. 2018-2020.
Material și metode. A fost efectuată analiza statistică a indicilor morbidității cu
incapacitate temporară de muncă a angajaților din ramurile economiei naționale
ale Republicii Moldova în baza formularului statistic nr. 16 ITM (Incapacitatea
Temporară de Muncă), pe perioada anilor 2018-2020.
Rezultate. Analizând rezultatele indicilor morbidității cu incapacitate temporară de muncă s-a constatat că în a. 2020, comparativ cu a. 2019, se atestă o
creștere vădită a numărului de cazuri de la 47,6 până la 86,5 (a.2018 – 59,2) la
100 de salariați şi a numărului de zile de la 784,7 (a.2019) până la 1274,8 (a.
2020), (a. 2018 – 906,9) la 100 salariați)). Conform datelor BNS (Biroul Național
de Statistică), numărul de persoane care activează în condiții de muncă care nu
corespund normelor de securitate și de sănătate în muncă reprezintă în medie
aproximativ 210 – 230 de mii. Calculul indicilor morbidității cu incapacitate temporară de muncă după numărul lucrătorilor în perioada de raportare reprezintă
148 086 (a.2018), 127 095 (a. 2019), 106 233 (a. 2020). Această variație este
condiționată de faptul că numărul real de angajați expuși factorilor de muncă nocivi și periculoși nu este în totalmente elucidat din lipsa specialiștilor în domeniu.
Multe întreprinderi, în special mici și mijlocii, nu dispun de servicii de securitate
și de sănătate a muncii. Toate datele au fost generalizate după teritoriile administrative, ramurile economiei naționale ale Republicii Moldova și după gen. Astfel, cazurile diferă de la o ramură la alta și de la un raion la altul, decalaj în indicatori oferă și genul muncitorului. În rândul femeilor, numărul de cazuri constituie – 91,0 (a. 2019 – 52,0, a. 2018 – 62,2), iar numărul de zile 1351,3 (a. 2019 –
931,2; a. 2018 – 863,2). Cunoașterea structurii morbidității profesionale are importantă în condițiile de expunere profesională la factorii nocivi din mediul de
muncă, iar odată precizată poate fi remediată prin măsuri tehnico-organizatorice
profilactice.
Concluzii. Incidența morbidității angajaților crește brusc, iar în ultimul an de referință se atestă o evaluare nesatisfăcătoare a morbidității angajaților, ceea ce se
reflectă în indicii morbidității și mortalității generale la nivel de țară. Factorii de
risc profesional monitorizați necesită a fi luați în considerare la nivel național și
expuși unei abordări sistematice pentru a fi controlați și preveniți, deoarece neglijarea lor afectează sănătatea angajaților și are un efect negativ asupra morbidității și mortalității generale a populației din Republica Moldova.
