Modificări ale stromei în subtipurile moleculare de cancer mamar: Teză de doctor în științe medicale: 311.02 - Anatomie patologică

Abstract

Actualitatea și importanța temei. Cancerul mamar este una dintre cele mai frecvente tumori maligne în lume. Conform datelor GLOBOCAN, în 2020 această tumoare a înregistrat o incidență de 11.7% (2 206 771 de cazuri noi) dintre toate cancerele și o mortalitate de 6.9% (684 996 de decese) reprezentând prima cauză de deces la femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani. O incidență mai mare se atestă în țările dezvoltate, fapt datorat diagnosticului mai precoce grație implementării screening-ului prin mamografie și a prevalenței unor factori de risc hormonali și reproductivi, precum: instalarea precoce a menarhei și instituirea menopauzei la o vârstă mai înaintată, prima naștere tardivă, număr mic de copii, alăptare la sân de scurtă durată, folosirea contraceptivelor orale, terapia de substituție hormonală, stil de viață nesănătos (abuz de alcool și/sau droguri, greutate corporală excesivă, lipsa activității fizice) [1, 2]. Cancerul mamar este o afecțiune eterogenă în ceea ce privește structura morfologică a tumorii, răspunsul terapeutic, modalitatea de metastazare la distanță și prognosticul [3]. Parametrii standard analizați, precum dimensiunile tumorii, gradul histologic, invazia vasculară și metastazele limfonodale sunt utili, dar insuficienți. Mai mult decât atât, pacientele cu parametri aparent identici pot evolua complet diferit ceea ce face imperativă necesitatea unei abordări individuale. Factorii sus-menționați au impus studierea caracteristicilor moleculare ale tumorii și au permis descoperirea subtipurilor moleculare de către Perou et al. în 2000. Aceste subtipuri au la bază diferiți factori de risc, evoluează diferit și trebuie abordate individual din punct de vedere terapeutic, iar clasificarea tumorilor în baza expresiei ER, PR și HER2 a devenit o procedură de rutină în clinică [1, 4-5]. Cu trecerea timpului s-a observat că nici clasificarea moleculară nu descrie perfect toate entitățile, motiv pentru care se impune identificarea unor noi markeri moleculari [6]. Astfel au apărut în scenă elementele stromei tumorale, care până acum erau în umbră deoarece studiul cancerului a fost axat preponderent pe celulele tumorale propriu-zise. Deși Paget a propus teoria „seminței și a solului” încă în 1889, sugerând că celulele neoplazice („semințele”) pot forma tumori doar în cazul unui micromediu favorabil („solul”), abia recent cercetătorii au început să studieze importanța stromei tumorale [7]. Modificările produse la nivelul stromei acum sunt considerate drept unul din elementele esențiale ale tumorigenezei și ale progresiei tumorale. Astfel, s-a stabilit că elementele microambianței tumorale, precum celulele imune, matricea extracelulară, pot acționa sinergic blocând imunitatea antitumorală și stimulând progresarea cancerului și metastazarea. În acest fel, elementele stromale s-au dovedit a fi factori de prognostic, iar unele dintre acestea ar putea fi țintite terapeutic [8]. În acest studiu am analizat expresia unui șir de markeri celulari din stroma tumorală în dependență de subtipul molecular al neoplasmului. [...]