Disparitățile socio-demografice și regionale ale mortalității în Republica Moldova: Rezumatul tezei de doctor habilitat în științe medicale: 331.03. Medicină socială și management

Abstract

Analiza mortalității este principala abordare pentru evaluarea stării de sănătate a populației în demografie și sănătate publică. De-a lungul secolelor, mortalitatea a fost factorul principal determinant în schimbările populaționale și continuă să joace un rol important în multe țări în curs de dezvoltare [1]. Analiza mortalității a fost și rămâne indispensabilă pentru luarea deciziilor și evaluarea politicilor de sănătate. Importanța sa a devenit cu atât mai evidentă în ultimii ani, când toate țările s-au confruntat cu o pandemie COVID-19 fără precedent. Disponibilitatea datelor despre mortalitate legate de registrele populației sau recensămintele populației a facilitat realizarea multor studii privind diferențele sociale și regionale în ceea ce privește tendințele și modelele de mortalitate. Diferențele internaționale în materie de mortalitate la nivel regional, care contrastează granițele naționale cu granițele „sănătății”, reprezintă subiectul multor proiecte internaționale de amploare [2]. În literatura de specialitate, „disparitățile” sau „inegalitățile” în materie de sănătate sunt definite ca diferențe în ceea ce privește starea de sănătate, cum ar fi ratele de mortalitate sau de morbiditate, sau distribuția factorilor determinanți ai sănătății în diferite grupuri de populație (de exemplu, în funcție de sex, mediul de reședință, nivelul de educație sau starea civilă) [3]. Disparitățile socio-demografice și regionale în ceea ce privește mortalitatea în cadrul unei țări sau regiuni sunt bine cunoscute și persistente în multe țări, chiar și în statele dezvoltate din Europa Occidentală [4]. S-au constatat diferențe semnificative în ceea ce privește starea de sănătate între grupurile socioeconomice ale populației, persoanele cu niveluri mai scăzute de educație, ocupație sau venituri fiind mai expuse riscului de deces prematur [5]. Inegalitățile în sănătate sunt rezultatul diferențelor dintre grupurile de populație în ceea ce privește o gamă largă de factori de sănătate, cum ar fi condițiile de trai, educația, ocupația și venitul; comportamentele legate de sănătate; serviciile de asistență medicală, de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății; precum și politicile publice care influențează cantitatea, calitatea și distribuția acestor factori [6]. Problema mortalității ridicate este de o importanță critică pentru Republica Moldova, care se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește speranța de viață la naștere. În 2019, acest indicator a fost de 66,8 ani pentru bărbați și 75,0 ani pentru femei, cu o diferență de 13,0 și 10,4 ani mai mic decât în Franța sau, respectiv, cu 12,0 și 8,3 ani mai mic decât în Germania. Mortalitatea ridicată are efecte adverse semnificative pentru orice țară: accelerează procesul de depopulare, devalorizează investițiile în educație și în formarea forței de muncă calificate, încetinește creșterea economică și limitează opțiunile pentru asigurarea socială a pensionarilor. Studiile anterioare privind mortalitatea arată că speranța de viață la naștere în Republica Moldova, în pofida fluctuațiilor ample înregistrate la sfârșitul anilor ‘80 și ‘90, corespunde valorilor observate la mijlocul anilor ‘60 pentru bărbați și la sfârșitul anilor ‘70 pentru femei [7]. Lipsa unor progrese semnificative în ceea ce privește speranța de viață rezultă din persistența diferențelor în starea de sănătate între diferite grupuri demografice, regionale și sociale ale populației. Din aceste motive, analiza mortalității doar la nivel național este adesea insuficientă pentru a elabora măsuri eficiente de depășire a crizei actuale de sănătate publică. Reducerea inegalităților în sănătatea populației este principalul obiectiv accentuat în toate documentele majore de politică de sănătate, la nivel național și internațional. O soluție eficientă la problema mortalității ridicate a populației din Republica Moldova trebuie să asigure reducerea mortalității într-un mod care să diminueze disparitățile interregionale și cele dintre diferite grupuri socio-demografice. În cazul Republicii Moldova, analiza obiectivă a mortalității este complicată de lipsa estimărilor fiabile privind numărul populației pentru anii precedenți ultimului recensământ din 2014, ceea ce a dus la un vid informațional și științific în ceea ce privește evoluția principalelor procese demografice din țară. În Republica Moldova, diferiți cercetători au studiat problemele mortalității în diverse contexte: mortalitatea maternă și infantilă (Gh. Paladi și C. Etco); aspectele socio-medicale ale mortalității la vârste înaintate (D. Tintiuc); aspectele epidemiologice ale neoplasmelor maligne (T. Grejdean); mortalitatea asociată dereglărilor cerebrovasculare (E. Zota și L. Spinei); aspectele medico-sociale ale mortalității populației apte de muncă din mediul urban (O. Lozan) și rural (N. Bologan); evoluția mortalității premature prin diferite boli ale aparatului circulator (E. Raevschi); evoluția mortalității (O. Gagauz et al.) și a proceselor demografice (C. Matei, V. Sainsus) după proclamarea independenței (C. Matei, V. Sainsus). Cu toate că s-au realizat numeroase studii în domeniul analizei mortalității în Republica Moldova, nu s-au efectuat analize aprofundate ale diferențelor socio-demografice și regionale în ceea ce privește mortalitatea, în contextul evaluării calității datelor statistice primare. Teza își are ca scop examinarea tendințelor de lungă durată și a diferențelor sociale și regionale ale mortalității în Republica Moldova în contextul evaluării calității datelor și elaborarea recomandărilor privind îmbunătățirea monitorizării mortalității și reducerea disparităților în materie de mortalitate. [...]