dc.description.abstract |
Analiza mortalității este principala abordare pentru evaluarea stării de sănătate a populației
în demografie și sănătate publică. De-a lungul secolelor, mortalitatea a fost factorul principal
determinant în schimbările populaționale și continuă să joace un rol important în multe țări în curs
de dezvoltare [1]. Analiza mortalității a fost și rămâne indispensabilă pentru luarea deciziilor și
evaluarea politicilor de sănătate. Importanța sa a devenit cu atât mai evidentă în ultimii ani, când
toate țările s-au confruntat cu o pandemie COVID-19 fără precedent. Disponibilitatea datelor
despre mortalitate legate de registrele populației sau recensămintele populației a facilitat realizarea
multor studii privind diferențele sociale și regionale în ceea ce privește tendințele și modelele de
mortalitate. Diferențele internaționale în materie de mortalitate la nivel regional, care contrastează
granițele naționale cu granițele „sănătății”, reprezintă subiectul multor proiecte internaționale de
amploare [2].
În literatura de specialitate, „disparitățile” sau „inegalitățile” în materie de sănătate sunt
definite ca diferențe în ceea ce privește starea de sănătate, cum ar fi ratele de mortalitate sau de
morbiditate, sau distribuția factorilor determinanți ai sănătății în diferite grupuri de populație (de
exemplu, în funcție de sex, mediul de reședință, nivelul de educație sau starea civilă) [3].
Disparitățile socio-demografice și regionale în ceea ce privește mortalitatea în cadrul unei țări sau
regiuni sunt bine cunoscute și persistente în multe țări, chiar și în statele dezvoltate din Europa
Occidentală [4]. S-au constatat diferențe semnificative în ceea ce privește starea de sănătate între
grupurile socioeconomice ale populației, persoanele cu niveluri mai scăzute de educație, ocupație
sau venituri fiind mai expuse riscului de deces prematur [5]. Inegalitățile în sănătate sunt rezultatul
diferențelor dintre grupurile de populație în ceea ce privește o gamă largă de factori de sănătate,
cum ar fi condițiile de trai, educația, ocupația și venitul; comportamentele legate de sănătate;
serviciile de asistență medicală, de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății; precum și
politicile publice care influențează cantitatea, calitatea și distribuția acestor factori [6].
Problema mortalității ridicate este de o importanță critică pentru Republica Moldova, care
se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește speranța de viață la naștere. În 2019, acest
indicator a fost de 66,8 ani pentru bărbați și 75,0 ani pentru femei, cu o diferență de 13,0 și 10,4
ani mai mic decât în Franța sau, respectiv, cu 12,0 și 8,3 ani mai mic decât în Germania.
Mortalitatea ridicată are efecte adverse semnificative pentru orice țară: accelerează procesul de
depopulare, devalorizează investițiile în educație și în formarea forței de muncă calificate,
încetinește creșterea economică și limitează opțiunile pentru asigurarea socială a pensionarilor.
Studiile anterioare privind mortalitatea arată că speranța de viață la naștere în Republica Moldova,
în pofida fluctuațiilor ample înregistrate la sfârșitul anilor ‘80 și ‘90, corespunde valorilor
observate la mijlocul anilor ‘60 pentru bărbați și la sfârșitul anilor ‘70 pentru femei [7]. Lipsa unor
progrese semnificative în ceea ce privește speranța de viață rezultă din persistența diferențelor în
starea de sănătate între diferite grupuri demografice, regionale și sociale ale populației. Din aceste
motive, analiza mortalității doar la nivel național este adesea insuficientă pentru a elabora măsuri
eficiente de depășire a crizei actuale de sănătate publică. Reducerea inegalităților în sănătatea populației este principalul obiectiv accentuat în toate documentele majore de politică de sănătate,
la nivel național și internațional. O soluție eficientă la problema mortalității ridicate a populației
din Republica Moldova trebuie să asigure reducerea mortalității într-un mod care să diminueze
disparitățile interregionale și cele dintre diferite grupuri socio-demografice.
În cazul Republicii Moldova, analiza obiectivă a mortalității este complicată de lipsa
estimărilor fiabile privind numărul populației pentru anii precedenți ultimului recensământ din
2014, ceea ce a dus la un vid informațional și științific în ceea ce privește evoluția principalelor
procese demografice din țară. În Republica Moldova, diferiți cercetători au studiat problemele
mortalității în diverse contexte: mortalitatea maternă și infantilă (Gh. Paladi și C. Etco); aspectele
socio-medicale ale mortalității la vârste înaintate (D. Tintiuc); aspectele epidemiologice ale
neoplasmelor maligne (T. Grejdean); mortalitatea asociată dereglărilor cerebrovasculare (E. Zota
și L. Spinei); aspectele medico-sociale ale mortalității populației apte de muncă din mediul urban
(O. Lozan) și rural (N. Bologan); evoluția mortalității premature prin diferite boli ale aparatului
circulator (E. Raevschi); evoluția mortalității (O. Gagauz et al.) și a proceselor demografice (C.
Matei, V. Sainsus) după proclamarea independenței (C. Matei, V. Sainsus). Cu toate că s-au
realizat numeroase studii în domeniul analizei mortalității în Republica Moldova, nu s-au efectuat
analize aprofundate ale diferențelor socio-demografice și regionale în ceea ce privește mortalitatea,
în contextul evaluării calității datelor statistice primare.
Teza își are ca scop examinarea tendințelor de lungă durată și a diferențelor sociale și
regionale ale mortalității în Republica Moldova în contextul evaluării calității datelor și elaborarea
recomandărilor privind îmbunătățirea monitorizării mortalității și reducerea disparităților în
materie de mortalitate. [...] |
en_US |