Abstract:
Scopul: Evaluarea accesibilității serviciilor medicale în condițiile pandemiei COVID-19
pentru elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a asistenței medicale acordate gravidelor și
creșterea accesibilității serviciilor medicale în condițiile de urgență de sănătate publică.
Obiectivele: Analiza studiilor și practicilor internaționale privind acordarea și
accesibilitatea serviciilor prenatale în condițiile pandemiei COVID-19; analiza opiniei medicilor
obstetricieni- ginecologi și a medicilor de familie cu privire la organizarea serviciului prenatal în
condițiile pandemiei; evaluarea percepției gravidelor privind accesibilitatea serviciilor medicale
și eventualele bariere de acces ale acestora la asistența medicală specializată; elaborarea
recomandărilor privind creșterea accesibilității serviciilor prenatale în condițiile de urgență de
sănătate publică.
Materiale și metode: Tipul studiului: mixt. Componenta cantitativă – studiu descriptiv
efectuat prin aplicarea de chestionar. Eșantionul studiului: 148 de medici obstetricieni-ginecologi
și 364 de medici de familie. Chestionarele au fost elaborate și distribuite parțial online.
Componenta calitativă – interviuri în profunzime cu 8 gravide. Datele au fost colectate în perioada martie – iulie 2021. Metodele studiului: istorică, statistică, matematică, comparativă și
grafică.
Rezultate obținute: Conform datelor studiului accesibilitatea serviciilor medicale acordate
gravidelor a avut de suferit în opinia a 54 % din medicii obstetricieni-ginecologi chestionați,
fiind apreciată de aceștia cu notele 5, 6 și 7. Pe când medicii de familie în proporție de 89,7 %
consideră că accesibilitatea gravidelor la servicii medicale în pandemie nu a suferit prea mult,
apreciind-o cu notele 7, 8 și 9. În același timp majoritatea medicilor de familie (59 %) și medicii
obstetricieni-ginecologi (58,6 %) menționează micșorarea numărului de adresări ale femeilor
gravide în perioada pandemiei COVID-19. Circa o jumătate din medicii obstetricieni-ginecologi
(52,2 %) și 89,7 % din medicii de familie s-au pronunțat că în perioada pandemiei au fost
combinate consultațiile la cabinet și recomandările prin telefon. Calitatea consultațiilor acordate
prin telefon în perioada pandemiei, în opinia a 51,4 % din medicii obstetricieni-ginecologi și
majoritatea medicilor de familie (74,4 %), este apreciată ca acceptabilă, dar nu pot înlocui vizita
la medic. Activitatea medicilor în perioada pandemiei a fost una stresantă, deoarece exista riscul
de infectare, această realitate a fost susținută de 79,5 % din medicii de familie și 32 % din
medicii obstetricieni-ginecologi. Aproximativ 1/2 din medicii obstetricieni-ginecologi (49,6 %)
și 2/3 din medicii de familie (69,2 %) menționează că în perioada pandemiei programul de
muncă a fost același, însă efortul – dublu, deoarece erau mulți colegi bolnavi.
În opinia medicilor de familie și a medicilor obstetricieni-ginecologi, cât și femeile gravide
accesul la consultațiile medicilor de profil și la investigațiile paraclinice a fost efectuat cu
întârziere. Din impedimentele accesării serviciilor medicale menținute de femeile gravide au fost
lipsa de informare, programările defectuoase, frica de infectare, programul supraîncărcat,
personalul medical bolnav, starea de carantină impusă, sistarea transportului public.
Concluzii: Studiul dat relevă practici de menținere a accesibilității (după cum ar fi
consulturile medicale la distanță), dar și dificultăți în accesarea serviciilor medicale de către
gravide în perioada pandemiei COVID-19 în Republica Moldova, precum stresul și epuizarea
raportate de medici sau frica de infectare și restricțiile impuse de pandemie, raportate de
gravide. Accesul limitat la serviciile medicale aduce consecințe nedorite pentru sănătatea mamei
și a copilului, ceea ce ar cere ajustarea activității medicale conform unui scenariu prestabilit
care ar ameliora situația critică și ar micșora reticența gravidelor în accesarea serviciilor
medicale în condițiile unei urgențe de sănătate publică.
