Abstract:
Scopul. Evaluarea colaborării între asistența medicală primară și cultul religios ortodox în
domeniul sănătății publice pentru elaborarea recomandărilor în vederea dezvoltării dialogului
intersectorial pentru soluționarea provocărilor din domeniul sănătății publice
Obiectivele. Studierea practicilor internaționale și naționale privind implicarea cultelor
religioase în soluționarea problemelor din domeniul sănătății publice și crearea parteneriatelor cu
autoritățile sistemului de sănătate; analiza opiniei medicilor de familie cu privire la colaborarea
cu reprezentanții cultului religios ortodox în domeniul sănătății publice; analiza opiniei reprezentanților cultului religios ortodox cu privire la nivelul de implicare în soluționarea
problemelor de sănătate publică din comunitate și colaborarea cu asistența medicală primară;
elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea nivelului de colaborare a asistenței medicale
primare și a cultului religios ortodox din comunitate, în vederea dezvoltării dialogului
intersectorial pentru soluționarea provocărilor din domeniul sănătății publice.
Materiale şi metode. Tipul studiului: descriptiv, transversal, cantitativ. Unitate de
cercetare: medicii de familie (n=344) și reprezentanții cultului religios ortodox (n=343) de pe
întreg teritoriul Republicii Moldova. Instrumente de colectare a datelor: chestionare realizate în
Google forms și distribuite prin e-mail și pe suport de hârtie. Metodele studiului: istorică,
sociologică, statistică, de transfer al datelor, comparativă, grafică.
Rezultate obținute. În baza rezultatelor obținute din cercetare concluzionăm despre
gradul scăzut al colaborării dintre asistența medicală primară și reprezentanții cultului religios
ortodox. Astfel, 60,1% din medicii de familie, cât și 79.8% dintre preoții ortodocși consideră că
există bariere de conlucrare dintre asistența medicală primară și reprezentanții cultului religios
ortodox. Viziunile asupra principalelor bariere de conlucrare dintre asistența medicală primară și
reprezentanții cultului religios ortodox diferă în cele două loturi de studiu. Astfel, medicii de
familie consideră că principalele bariere sunt: lipsa de comunicare dintre instituțiile medicale și
cultele religioase (59,4%), lipsa de cunoștințe în domeniul sănătății în rândurile reprezentanților
cultului religios (51,6%) și faptul că nu este înțeles rolul și modalitățile posibile de implicare a
reprezentanților religiei în soluționarea problemelor de sănătate publică (47,8%). De cealaltă
parte, 2/3 dintre reprezentanții cultului religios ortodox au afirmat că instituțiile religioase nu
sunt văzute ca parteneri credibili în rezolvarea problemelor de sănătate publică (64,7%), iar alte
bariere identificate de către aceștia sunt: lipsa de comunicare dintre instituțiile medicale și cultele
religioase (44,8 %), nu este înțeles rolul și modalitățile posibile de implicare a reprezentanților
religiei în soluționarea problemelor de sănătate publică (28,8%). Aproximativ un sfert dintre
medicii de familie (23,3%) și preoții ortodocși (26,7%) consideră că lipsa de motivare din partea
medicilor de familie ca fiind barieră în procesul de conlucrare dintre acești actori. Medicii de
familie au afirmat, în proporție de 22,5%, că există interdicții din partea conducerii bisericii în
procesul de conlucrare dintre aceștia, pe când reprezentanții cultului religios ortodox au afirmat
doar în proporție de 4,7% că ar exista o astfel de barieră.
Printre măsurile care ar putea îmbunătăți colaborarea dintre reprezentanții cultului religios
ortodox și asistența medicală primară, o „mai bună și regulată comunicare” a fost menționată în
egală măsură de ambele grupe (medicii de familie – 78,1%; reprezentanții cultului religios
ortodox – 78,0%).
Concluzii: În baza rezultatelor obținute din cercetare concluzionăm despre gradul scăzut al
colaborării dintre asistența medicală primară și reprezentanții cultului religios ortodox. Ambele
grupuri conștientizează obstacolele în calea unei colaborări eficiente. În același timp, ambele
grupuri exprimă disponibilitate pentru conlucrare în interesul sănătății publice, iar gradul de
deschidere pentru o colaborare mult mai strânsă, atât în rândul medicilor de familie, cât și a
reprezentanților cultului religios ortodox, este exprimat prin dorința conlucrării și implicării pe
viitor în soluționarea problemelor de sănătate publică.