Colaborarea între asistența medicală primară și cultul religios ortodox

Abstract

Scopul. Evaluarea colaborării între asistența medicală primară și cultul religios ortodox în domeniul sănătății publice pentru elaborarea recomandărilor în vederea dezvoltării dialogului intersectorial pentru soluționarea provocărilor din domeniul sănătății publice Obiectivele. Studierea practicilor internaționale și naționale privind implicarea cultelor religioase în soluționarea problemelor din domeniul sănătății publice și crearea parteneriatelor cu autoritățile sistemului de sănătate; analiza opiniei medicilor de familie cu privire la colaborarea cu reprezentanții cultului religios ortodox în domeniul sănătății publice; analiza opiniei reprezentanților cultului religios ortodox cu privire la nivelul de implicare în soluționarea problemelor de sănătate publică din comunitate și colaborarea cu asistența medicală primară; elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea nivelului de colaborare a asistenței medicale primare și a cultului religios ortodox din comunitate, în vederea dezvoltării dialogului intersectorial pentru soluționarea provocărilor din domeniul sănătății publice. Materiale şi metode. Tipul studiului: descriptiv, transversal, cantitativ. Unitate de cercetare: medicii de familie (n=344) și reprezentanții cultului religios ortodox (n=343) de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Instrumente de colectare a datelor: chestionare realizate în Google forms și distribuite prin e-mail și pe suport de hârtie. Metodele studiului: istorică, sociologică, statistică, de transfer al datelor, comparativă, grafică. Rezultate obținute. În baza rezultatelor obținute din cercetare concluzionăm despre gradul scăzut al colaborării dintre asistența medicală primară și reprezentanții cultului religios ortodox. Astfel, 60,1% din medicii de familie, cât și 79.8% dintre preoții ortodocși consideră că există bariere de conlucrare dintre asistența medicală primară și reprezentanții cultului religios ortodox. Viziunile asupra principalelor bariere de conlucrare dintre asistența medicală primară și reprezentanții cultului religios ortodox diferă în cele două loturi de studiu. Astfel, medicii de familie consideră că principalele bariere sunt: lipsa de comunicare dintre instituțiile medicale și cultele religioase (59,4%), lipsa de cunoștințe în domeniul sănătății în rândurile reprezentanților cultului religios (51,6%) și faptul că nu este înțeles rolul și modalitățile posibile de implicare a reprezentanților religiei în soluționarea problemelor de sănătate publică (47,8%). De cealaltă parte, 2/3 dintre reprezentanții cultului religios ortodox au afirmat că instituțiile religioase nu sunt văzute ca parteneri credibili în rezolvarea problemelor de sănătate publică (64,7%), iar alte bariere identificate de către aceștia sunt: lipsa de comunicare dintre instituțiile medicale și cultele religioase (44,8 %), nu este înțeles rolul și modalitățile posibile de implicare a reprezentanților religiei în soluționarea problemelor de sănătate publică (28,8%). Aproximativ un sfert dintre medicii de familie (23,3%) și preoții ortodocși (26,7%) consideră că lipsa de motivare din partea medicilor de familie ca fiind barieră în procesul de conlucrare dintre acești actori. Medicii de familie au afirmat, în proporție de 22,5%, că există interdicții din partea conducerii bisericii în procesul de conlucrare dintre aceștia, pe când reprezentanții cultului religios ortodox au afirmat doar în proporție de 4,7% că ar exista o astfel de barieră. Printre măsurile care ar putea îmbunătăți colaborarea dintre reprezentanții cultului religios ortodox și asistența medicală primară, o „mai bună și regulată comunicare” a fost menționată în egală măsură de ambele grupe (medicii de familie – 78,1%; reprezentanții cultului religios ortodox – 78,0%). Concluzii: În baza rezultatelor obținute din cercetare concluzionăm despre gradul scăzut al colaborării dintre asistența medicală primară și reprezentanții cultului religios ortodox. Ambele grupuri conștientizează obstacolele în calea unei colaborări eficiente. În același timp, ambele grupuri exprimă disponibilitate pentru conlucrare în interesul sănătății publice, iar gradul de deschidere pentru o colaborare mult mai strânsă, atât în rândul medicilor de familie, cât și a reprezentanților cultului religios ortodox, este exprimat prin dorința conlucrării și implicării pe viitor în soluționarea problemelor de sănătate publică.