Introducere. Studiile epidemiologice au demonstrat, că
antecedentele alergice au fost raportate la circa 10% peniciline și 1,3% la cefalosporine. Concomitent, la 12,8% dintre pacienții internați s-au constatat reacții de hipersensibilitate la peniciline, dintre care doar 10% au avut teste
cutanate pozitive, iar mai puțin de 5% au fost cu adevărat
alergici. Reacțiile de hipersensibilitate au determinat o durată mai lungă de spitalizare și un risc mai mare de mortalitate. Scopul studiului a constat în elucidarea incidenței
reacțiilor alergice la antibioticele beta-lactamice și analiza
mecanismelor de dezvoltare. Material și metode. În perioada 2019-2023 s-au înregistrat cazurile de reacții alergice
la peniciline și cefalosporine în Spitalul Clinic Municipal
„Gheorghe Paladi” și analiza manifestărilor clinice. Rezultate. În perioada 2019-2023 s-au înregistrat 16 cazuri de
reacții alergice la antibioticele beta-lactamice, dintre care
la peniciline – 2 (amoxicilină, ampicilină/sulbactam), carbapenemi – 1 (imipenem) și cefalosporine -13 (ceftriaxon
-10, cefazolină -1, cefuroxim – 1, ceftazidim - 1). În 2 cazuri
s-a constatat dezvoltarea șocului anafilactic cu simptome de
hipotensiune arterială, dispnee, edemul feței și hiperemie,
iar în restul cazurilor s-au descris hiperemia feței, erupții
cutanate, prurit și dispnee. Concluzii. Reacțiile de hipersensibilitate de tip imediat sunt determinate de reacția antigen+IgE cu degranularea mastocitelor, iar manifestările
cutanate, cel mai posibil sunt de tip IV, mediate de limfocitele T.
Introduction. Epidemiological studies have shown that allergic antecedents were reported in about 10% of penicillins and 1.3% of cephalosporins. At the same time, 12.8%
of hospitalized patients had penicillin hypersensitivity reactions, of which only 10% had positive skin tests, and less
than 5% were truly allergic. Hypersensitivity reactions resulted in a longer length of hospital stay and a higher risk
of mortality. The aim of the study was to elucidate the incidence of allergic reactions to beta-lactam antibiotics and
analyze the mechanisms of development. Materials and
methods. In the period 2019-2023, the cases of allergic reactions to penicillins and cephalosporins were registered in
the „Gheorghe Paladi” Municipal Clinical Hospital and the
analysis of clinical manifestations. Results. In the period
2019-2023, 16 cases of allergic reactions to beta-lactams
antibiotics were registered, of which penicillins – 2 (amoxicillin, ampicillin/sulbactam), carbapenems – 1 (imipenem)
and cephalosporins -13 (ceftriaxone -10, cefazolin -1, cefuroxime – 1, ceftazidime - 1). In 2 cases, the development
of anaphylactic shock with symptoms of arterial hypotension, dyspnea, facial edema and hyperemia was observed,
and in the remaining cases, facial hyperemia, skin rashes,
pruritus and dyspnea were described. Conclusions. Immediate-type hypersensitivity reactions are determined by the
antigen+IgE reaction with mast cell degranulation, and skin
manifestations are most likely type IV, mediated by T lymphocytes.
