Introducere. Bacteriile intestinale sunt esențiale pentru
menținerea imunității, metabolismului și pentru protecția
contra patogenilor. Multe boli inflamatorii și infecții sunt
cauzate de modificări ale structurilor bacteriene intestinale.
Devine tot mai evident și faptul că modificările aduse acestor comunități microbiene intestinale pot duce la dereglarea și a sistemului imunitar și, implicit, la dezvoltarea unor
afecțiuni autoimune. Scopul lucrării. Analiza rolului microbiotei intestinale corelată cu modificările dietei și implicarea acesteia în patologia umană. Material și metode. Au fost
studiate 30 articole științifice relevante publicate în perioada 2012-2022 provenite din surse precum PubMed, Medline și MDPI. Rezultate. Microbiota intestinală este asociată
cu numeroase funcții cruciale pentru gazdă, cum ar fi dezvoltarea sistemului nervos, reglarea intestinală și controlul
apetitului. Unul dintre rolurile principale ale microbiotei
este metabolizarea fibrelor alimentare, a proteinelor și a
peptidelelor prin fermentație și respectiv prin degradare
anaerobă, furnizând energie și contribuind la menținerea
sănătății intestinale. Datorită potențialului său metabolic,
comparabil cu cel al ficatului, microbiota intestinală este
adesea numită „organ metabolic”, funcțiile sale cheie incluzând obținerea de energie din carbohidrați nedigerabili,
procesarea glicosfingolipidelor, deconjugarea și dehidroxilarea acizilor biliari, sinteza vitaminelor (precum K și B) și a
izoprenoizilor, reducerea nivelurilor de colesterol și metabolizarea aminoacizilor și xenobioticelor. Concluzii. Recent,
se evidențiază din ce în ce mai mult interferența metabolică
gazdă-microb în sănătate și boală. Cunoașterea modului în
care microbiota interacționează și modifică metabolismul
gazdei va fi crucială în stabilirea tratamentelor personalizate pentru afecțiunile legate de dietă în viitor.
Background. Gut bacteria are essential for maintaining
immunity, metabolism, and protection against pathogens.
Many inflammatory diseases and infections are caused by
changes in intestinal bacterial structures. Furthermore,
it has become increasingly apparent that modifications
to these gut microbial communities can result in immune
dysregulation, which subsequently contributes to the development of autoimmune disorders. Objective of the
study. Presentation of the importance of knowing the role
of gut microbiota correlated with dietary changes and the
involvement of microbiota in human pathology. Material
and methods. 30 relevant scientific articles published between 2012 and 2022 from PubMed, Medline, ACS Publications and MDPI were studied. Results. The gut microbiota
is associated with numerous crucial functions for the host,
such as nervous system development, intestinal regulation,
and appetite control. One of the primary roles of the gut
microbiota is to break down dietary fibers, proteins, and
peptides through fermentation and anaerobic degradation,
respectively. This breakdown process not only provides energy through metabolism but also contributes to maintaining gut health. Due to its metabolic potential, comparable to
that of the liver, the gut microbiota is often referred to as a
„metabolic organ.” Some of its key functions include deriving energy from non-digestible carbohydrates, processing
glycoconjugates derived from the host (such as glycosphingolipids), deconjugating and dehydroxylating bile acids,
synthesizing vitamins (such as K and B) and isoprenoids,
reducing cholesterol levels, and metabolizing amino acids
and xenobiotics. Conclusion. Recently, there are more and
more highlighted the host-microbe metabolic interference
in health and disease. Knowing how microbiota interact
with and alter host metabolism will be critical in establishing treatments for diet-related diseases in the future.
