Introducere. Dispozitivele intrauterine (DIU) sunt metodă
contraceptivă cel mai frecvent folosită. Procedura de inserare necesită consiliere, menționând complicațiile asociate.
Perforația uterină este un eveniment rar (0,4-1,6 la 1000 de
plasamente), însă un accident post-procedural grav. Prezentarea migrației DIU depinde de localizarea anatomică. Scopul lucrării. Analiza cazurilor de migrare a DIU în tractul
urinar. Material și metode. Căutarea literaturii în limba
engleză în baza de date PubMed conform MESH-termeni:
„contraception”, „intrauterine device”, „perforation”, „migration”, „urinary tract”, perioada 2016-2021. Rezultate.
Au fost identificate 49 de cazuri. Vârsta medie 41,1±11 ani,
diagnosticul stabilit la 9±3,75 ani de la inserție, cel mai frecvent – la plasarea DIU metalic. Dispozitivele sunt identificate la nivelul vezicii urinare (n=44; 89,8%) sau al ureterului
stâng (n=5;10,2%). Pentru diagnostic s-a efectuat: radiografia abdominală (n=31; 63,3%), ecografia abdominală și
renovezicală (n=36; 73,5%), tomografia computerizată abdominală și pelviană (n=27; 61.2%), rezonanță magnetică
(n=1; 2%), angiografie digestivă (n=1; 2%), proceduri endoscopice: cistoscopie (n=37; 75,5%), histeroscopie (n=9;
18,4%), ureteroscopie (n=1; 2%), laparoscopie diagnostică
(n=2;4%). Tehnicile minim invazive au fost folosite ca metodă de extracție preferabilă vs chirurgia deschisă (65,3% vs
34,7%). Concluzii. Infecția urinară recurentă după inserția
DIU și eșecul contraceptiv sunt semne patognomonice pentru deplasarea ectopică a DIU. Practicienii ar trebui să fie
conștienți de această complicație și capabili să o recunoască; tratamentul necesită implicarea unei echipe multidisciplinare.
Background. Intrauterine devices (IUDs) are the most used
contraception method. The procedure requires counselling
while mentioning associated complications. Even uterine
perforation is a rare event (0.4–1.6 per 1000 placements),
it is a serious post-procedural accident. Presentation of
IUD migration depends on anatomical location. Objective
of the study. To analyze the cases of intrauterine devices’
migration into urinary tract. Material and methods. A
search of English studies according to the following MESHterms “contraception”, “intrauterine device”, “perforation”,
“migration”, “urinary tract” was performed in PubMed database, time period 2016-2021. Results. Literature analysis
allowed to identify 49 cases. Mean age – 41.1±11 years, the
diagnosis established at 9±3.75 years after insertion, and
most frequently associated with metallic IUDs. The devices are identified at the level of bladder (n=44; 89.8%) or
left ureter (n=5; 10.2%). For diagnosis are used: abdominal
x-Ray (n=31; 63.3%), abdominal and renovesical ultrasound
(n=36; 73.5%), abdominal and pelvic computed tomography (n=27; 61.2%), magnetic resonance imaging (n=1;2%),
digestive angiography (n=1; 2%), endoscopic procedures:
cystoscopy (n=37; 75.5%), hysteroscopy (n=9; 18.4%),
ureteroscopy (n=1; 2%), and diagnostic laparoscopy (n=2;
4%). Minimally invasive techniques are used as preferable extraction method vs open surgery (65.3% vs 34.7%).
Conclusion. Recurrent urinary infection after IUD insertion
and contraceptive failure are pathognomonic signs for device displacement. Practitioners should be aware about this
complication and be able to recognize it; its treatment requires involvement of a multidisciplinary team
