Introducere. Activitatea paliativă reprezintă un domeniu
al medicinii care a căpătat o importanță majoră în suportul
pacienților aflați între viață și moarte. Esența acestei discipline este reprezentată de câteva valori, cum ar fi: confortul
fizic, moral și psihologic oferit pacienților, dar și familiilor
acestora, ultimul resort fiind parcurgerea ultimilor momente de viață cu demnitate și la cea mai înaltă calitate posibilă.
Scopul lucrării. Identificarea postulatelor medico-bioetice
pentru a îmbunătăți serviciile de îngrijire paliativă. Material și metode. Studiul reprezintă o sinteză a 12 lucrări
medico-bioetice din 56 lecturate, editate în ultimii 10 ani.
Literatura a fost căutată în baze de date precum: Google Scholar, PubMed și Research4life. Am aplicat metoda sintezei,
hermeneutică, comparativă și analitică. Rezultate. Selecția
Materialelor a fost determinată de așa criterii, precum: 1.
Comunicarea veștilor proaste, atât familiei cât și pacientului. 2. Respectarea autonomiei persoanei. 3. Salvgardarea
demnității bolnavului. 4. Asigurarea unei vieți calitative prin
păstrarea unei relații de prietenie dintre pacient și personalul medical. La baza acestor dileme stau următorii factori:
valorile etico-sociale, credința și aspectele legale. Concluzii.
Dilemele morale și etice în medicina paliativă sunt o provocare pentru medici, însă comunicarea deschisă dintre medic și pacient și luarea deciziilor comune permite păstrarea
unui echilibru între asigurarea vieții decente, demnității și
confortului pacientului.
Background. In helping patients between life and death, the
medical area of palliative care has grown significantly. The
core principles of this profession are to give patients and
their families the physical, moral, and psychological support
they need to experience the last moments of their lives with
the highest level of dignity and respect. Objective of the
study. To enhance palliative care services, this study aims to
discover the medical-bioethical postulates. Materials and
Methods. The study is a synthesis of 12 medical-bioethical
studies drawn from a collection of 56 carefully chosen works that were published in the previous ten years. Databases
like Google Scholar, PubMed, and Research4life were searched for literature. We applied the methods of synthesis,
hermeneutics, comparison, and analysis. Results. The selection of materials was determined by criteria such as 1.
Delivering unpleasant news to both family members and
the patient. 2. Respecting personal autonomy. 3. Preserving
the patient’s dignity. 4. Ensuring a high standard of living by
preserving trust between the patient and the medical team.
These dilemmas have their roots in ethical-social ideals, beliefs, and legal considerations. Conclusion. Palliative medicine presents moral and ethical challenges for doctors, but
open communication and collaborative decision-making
between the patient and the doctor enable a balance between preserving a decent life, dignity, and patient comfort.
