Scop: Tratamentul definitiv al stenozelor caustice esofagiene rămâne tratamentul chirurgical, mai ales atunci când tratamentul
endoscopic eșuează. Modalitatea ideala de abord chirurgical rămâne o controversă între esofagectomie cu reconstrucție cu conduct
gastric sau colonic, și esofagoplastie cu interpoziție de colon.
Material și metode: Studiul nostru constă într-un review al literaturii de specialitate pe modalitățile de reconstrucție esofagiană în
stenozele caustice și rezultatele postoperatorii asociate, cât și o prezentare a unei serii de cazuri din experiența proprie a centrului
nostru.
Rezultate: Literatura medicală raportează cazuri tratate prin ambele tehnici chirurgicale, rezultatele postoperatorii favorizând
esofagoplastia prin morbimortalitatea perioperatorie mai redusa comparativ cu esofagectomia; în același timp, unii autori preferă
esofagectomia pentru a elimina riscul dezvoltării în timp a unui carcinom scuamos esofagian. Raportăm 2 cazuri cunoscute cu
ingestie de substanță caustică în scop suicidar, care au dezvoltat stenoze esofagiene severe; ambele cazuri au necesitat pregătire
preoperatorie nutrițională – în primul caz s-a montat o jejunostomie, iar în al doilea caz s-a efectuat o gastrostomie endoscopică. În
primul caz, s-a efectuat esofagectomie prin triplu abord cu reconstrucție folosind grefon colic stâng, iar in al doilea caz s-a practicat
o esofagoplastie cu reconstrucție folosind grefon colic drept ascensionat retrosternal. Primul caz a dezvoltat o fistula anastomotică
tratată cu succes conservativ.
Concluzii: Tratamentul chirurgical al stenozelor esofagiene caustice trebuie să implice decizii personalizate, bazate pe caracteristicilor
fiecărui pacient. Bypass-ul folosind grefon colic ascensionat retrosternal, cât și esofagectomia cu reconstrucție folosind grefon colic
sunt opțiuni viabile de tratament.
Aim: The definitive treatment of corrosive esophageal strictures remains the surgical treatment, especially when endoscopic treatment
fails. The ideal surgical approach remains a controversy between esophagectomy and reconstruction with gastric or colonic conduit
and esophageal bypass through colon interposition.
Methods: Our study consists in a literature review based on the modalities of esophageal conduit reconstruction in corrosive strictures
and the associated postoperative results, as well as a case series from our centre’s experience.
Results: The medical literature reports cases treated through both approaches, the postoperative results favouring esophageal bypass due to a lower postoperative morbidity and mortality rate; at the same time, some authors prefer esophagectomy in order to eliminate
the risk of squamous cell carcinoma development. We report 2 cases of corrosive substance ingestion in suicidal purposes, that
developed severe esophageal strictures; both cases needed preoperative nutritional preparation – in the first case, a jejunostomy was
performed, while in the second case, an endoscopic gastrostomy was performed. The first case underwent McKeown esophagectomy
with left colon reconstruction, while the second case underwent esophageal bypass with retrosternal right colon interposition. The first
case developed an anastomotic fistula that was treated with conservative treatment.
Conclusions: The surgical treatment of corrosive esophageal strictures needs to be a personalized choice based on each patient’s
characteristics. Esophageal bypass with retrosternal colonic conduit, as well as esophagectomy with colonic conduit reconstruction
are viable options to be considered.
