Factori de risc pentru tulburarea depresivă în condiții de izolare socială

Abstract

Introducere. Tulburarea depresivă devine cea mai frecventă tulburare emoțională din lume. Se estimează că anual 3-15% din populația generală prezintă un episod depresiv, dintre care 0,4-5% sunt episoade depresive severe. Din acest motiv, identificarea și clasificarea factorilor de risc este importantă pentru diagnosticul și intervenția la timp în tratamentul tulburărilor depresive. Scopul lucrării. Studierea literaturii privind factorii de risc ai pacienților cu tulburări depresive în condiții de izolare socială. Material și metode. A fost efectuată analiza de sinteză a publicațiilor internaționale și a literaturii de specialitate folosind Pub Med, Medline, rețeaua ResearchGate. Rezultate. Ca urmare, s-a stabilit că factorii de risc au fost clasificați în funcție de obiectivitatea dovedită științific, exogenitate sau endogenitate, gradul de influență asupra apariției tulburării depresive, indicele de frecvență de la caz la caz. Astfel, abuzul emoțional în copilărie a fost cotat ca un factor puternic asociat cu tulburarea depresivă, frecvent întâlnită cu o calitate scăzută a vieții (de la scăzut, mediu, ridicat) și cu gradul III (de la III după severitate). Deficitul de vitamina D a fost cotat ca un factor puternic asociat cu tulburarea depresivă, frecvent întâlnită cu o calitate medie a vieții și cu gradul III. Concluzii. Clasificarea obiectivă a factorilor de risc în tulburările depresive are o influență majoră asupra prevenirii, stabilirii severității și intervenției în timp util.

Background. Depression is becoming the most common emotional disorder in the world. It is estimated that annually, 3-15% of the general population has a depressive episode, of which 0.4-5% are severe depressive episodes. For this reason, the identification and classification of risk factors is important for the diagnosis and timely intervention in the treatment of depressive disorders. Objective of the study. Studying the literature on the risk factors of patients with depressive disorders in conditions of social isolation. Material and methods. A synthesis analysis of international publications and specialized literature was performed using Pub Med, Medline, ResearchGate network. Results. As a result, it was determined that the risk factors were classified according to scientifically proven objectivity, the degree of influence on the onset of depression, the frequency index from case to case. As an example, emotional abuse in childhood was ranked as a strong factor associated with depressive disorder, frequently encountered with low quality of life (from low, medium, high) and with degree III (from III according to severity). Vitamin D deficiency was ranked as a strong factor associated with depressive disorder, frequently encountered with medium quality of life, and with degree III. Conclusion. The objective classification of risk factors in depressive disorders has a major influence on prevention, severity determination, and timely intervention.