Introducere. Incidența astmului bronșic este în continuă creștere, fiind o problemă medicală majoră a secolului XXI care afectează 5-20% din copiii globului pământesc. Factorii declanșatori sunt foarte diverși și sunt asociați nemijlocit cu aderența la tratament. Scopul lucrării. De a studia corelațiile factorilor de risc cu aderarea la terapia „controlor” in astmul bronșic la copii. Material și metode. Studiul a fost efectuat în cadrul secției de Alergologie, perioada martie-mai 2023, pe un lot de 50 de copii diagnosticați cu astm bronșic care au urmat tratament de control la domiciliu. Aderența la tratament a fost stabilită pe baza următoarelor criterii: acuzele pacientului, anamneza bolii (raportată la existența factorilor de risc și a comorbidităților), frecvența acutizărilor și rezultatele spirometriei raportate la indicii evaluării funcției pulmonare, rezultatele investigațiilor de laborator (hemoleucograma - eozinofile, nivelul seric al IgE totale) și paraclinice (spirografia, radiografia cutiei toracice). Rezultate. Factorii declanșatori predominanți au fost: efortul fizic – 40%, umiditatea – 40%, efortul fizic – 40%, infecțiile virale – 30%, praful – 27%, mucegaiul – 17%, pilonul cărora l-a determinat predispoziția ereditară în 47%. 1/4 din pacienți au avut în anamneză dermatită atopică, iar 98% au rinită alergică drept comorbiditate a astmului bronșic. Dezvoltarea fizică supramedie a servit un indice important în dezvoltarea exacerbărilor de astm în 34% cazuri, iar statutul socio-economic precar în 21% a stat la baza monitorizării tratamentului și neaderenței la tratament. S-a determinat IgE majorat în 70% cazuri, dintre care 7% – astm ușor persistent, 49% – astm moderat persistent și 14% – astm sever persistent, incidența valorilor duble de IgE fiind de 13%, triple 17%, iar valoare peste 1000 IU/ml în 17%. Concluzii. Respectarea tratamentului pe trepte ameliorează vădit starea copiilor cu astm bronșic, preîntâmpină agravarea evoluției bolii și contribuie la îmbunătățirea stării generale a copilului, însă aderența la terapie este în simbioză cu înțelegerea cognitivă privitor importanța terapiei de durată, gestionarea factorilor de risc și a comorbidităților existente.
Background. The incidence of bronchial asthma is continuously increasing, being a major medical problem of the 21st century that affects 5-20% of children worldwide. Triggers are very diverse and are directly associated with treatment adherence. Objective of the study. To study the correlations of risk factors with adherence to „controller” therapy in asthma in children. Material and methods. The study was carried out in the allergology department, between March and May 2023, on a group of 50 children diagnosed with bronchial asthma who followed control treatment at home. Adherence to the treatment was established on the basis of the following criteria: the patient’s accusations, the anamnesis of the disease (related to the existence of risk factors and comorbidity), the frequency of exacerbations and the results of spirometry related to the indices of lung function evaluation, the results of laboratory investigations (hemoleukogram- eosinophils, the level serum Ig E-total) and paraclinical (spirography, chest X-ray). Results. The predominant triggering factors were: physical exertion 40%, humidity 40%, physical exertion 40%, viral infections 30%, dust 27%, and mold 17%, the pillar of which determined the hereditary predisposition in 47%. 1/4 of the patients had a history of atopic dermatitis, and 98% had allergic rhinitis as a comorbidity of bronchial asthma. Above-average physical development served as an important index in the development of asthma exacerbations in 34% of cases, and poor socio-economic status in 21% was the basis of faulty treatment monitoring and non-adherence to treatment. Increased IgE was determined in 70% of cases, of which 7% mild persistent asthma, 49% moderate persistent asthma and 14% severe persistent asthma, the incidence of double IgE values being 13%, triple 17%, and value over 1000 IU/ ml in 17%. Conclusions. Adherence to step-by-step treatment clearly improves the condition of children with bronchial asthma, prevents the worsening of the disease and contributes to the improvement of the general condition of the child, but adherence to therapy is in symbiosis with the cognitive understanding regarding the importance of longterm therapy, the management of existing risk factors and comorbidities.
